*A se vedea prima parte a articolului aici. A doua parte, aici. A treia parte, aici.
3. Tabele ale creantelor
3.1. Tabelul preliminar al creantelor contine toate creantele acceptate[1] de administratorul judiciar, ca rezultat al verificarii efectuate conform art. 106 din lege. In tabelul preliminar se trec creantele nascute inainte de deschiderea procedurii, atat cele scadente, cat si cele nescadente, pure si simple sau sub conditie, precum si cele in litigiu (daca acestea sunt cunoscute administratorului judiciar). Pe pozitii distincte, se trec atat sumele si cauzele de preferinta solicitate in declaratia de creanta de titularul acesteia, cat si sumele si cauzele de preferinta acceptate de administratorul judiciar, iar in caz de respingere totala sau partiala, se trec, in prescurtare, motivatiile respingerii (creditorului vizat i se explica mai pe larg aceasta motivatie intr-o notificare speciala emisa de administratorul judiciar, in asa fel incat creditorul sa poata sa formuleze contestatie, daca va fi cazul). Dupa cate se pot observa din analiza definitiei tabelului preliminar, creantele avute in vedere sunt cele banesti, intrucat se enunta conceptul de “suma acceptata” de catre administratorul judiciar.
Tabelul preliminar este “opera” administratorului judiciar (sau a lichidatorului, in caz de procedura simplificata care se deschide direct ca faliment). Verificand creantele si trecandu-le in tabelul preliminar (ceea ce, consecvential, atrage dreptul titularului creantei de a participa la procedura), administratorul judiciar sau lichidatorul exercita o parte a competentei functionale obisnuite a judecatorului, mai precis, aceea de cercetare a faptelor. Interventia judecatorului-sindic este necesara doar in caz de contestatie la tabel.
Tabelul preliminar poate fi contestat in concret pentru fiecare pozitie in parte sau pentru mai multe astfel de pozitii. Teoretic, tabelul preliminar poate fi contestat in intregime, ca o masura unica a administratorului judiciar in intregime gresita sau ilegala. Contestatia la poate fi facuta de debitor sau de oricare dintre creditori, atat in privinta creantei proprii, cat si in privinta creantei altor creditori (contestatorul, in aceasta contestatie, incearca sa isi majoreze sansele concursuale de a recupera creanta proprie). Daca nimeni nu contesta in termen, tabelul devine definitiv. Daca, totusi, tabelul preliminar se contesta, definitivarea tabelului se amana pana la solutionarea definitiva a contestatiilor de catre instante. Pentru accelerarea procedurii, mai ales pentru ratiunile unei reorganizari judiciare rapide, unele creante, a caror verificare in cadrul contestatiei necesita probe complicate, pot fi trecute ca inscrise provizoriu[2].
Momentul afisarii tabelului preliminar este un jalon esential al procedurii, intrucat, in 5 zile, trebuie tinuta prima adunare a creditorilor, unde se decide desemnarea definitiva a administratorului judiciar, componenta comitetului creditorilor si, daca este cazul, continuarea procedurii in vederea unei eventuale reorganizari judiciare sau trecerea accelerata la faliment.
3.2. Tabelul definitiv al creantelor este rezultatul expirarii termenului contestatiilor, fara ca o astfel de contestatie sa fi fost depusa sau, dupa caz, rezultatul solutiilor date de instante in judecarea contestatiilor. In tabelul definitiv pot fi trecute, la cererea titularilor lor, si creantele curente.
Tabelul definitiv nu mai poate fi contestat pentru motivele obisnuite pentru care a putut fi contestat tabelul preliminar. In schimb, in conformitate cu art. 113, tabelul definitiv poate fi contestat de orice parte interesata (deci, nu numai de debitori sau creditori), in tot timpul procedurii (deci nu numai in 7 zile de la publicarea tabelului preliminar in BPI) pentru descoperirea unui fals, a unui dol sau pentru o eroare esentiala in intocmirea tabelului ori pentru descoperirea unor titluri hotaratoare, pana atunci necunoscute (denumita, in practica, brevitatis causa, “contestatie pentru pentru eroare esentiala”). A se observa ca actuala lege repeta eroarea din art. 75 din vechea Lege a insolventei nr. 85/2006, intrucat se refera doar la inscrierea in tabel, nu si la omisiunea inscrierii in tabel, atunci cand reglementeaza obiectivul contestatiei.
Afisarea tabelului definitiv este, de asemenea, un jalon important al procedurii, intrucat de la momentul acesteia curg cele 30 de zile in care trebuie propus un proiect al planului de reorganizare, sub sanctiunea trecerii la faliment.
3.3. Tabelul definitiv consolidat este tabelul definitiv al creantelor in care se trec, suplimentar, creantele nascute dupa data deschiderii procedurii, necontestate sau rezultate in urmarea admiterii unor contestatii la tabelul suplimentar. Daca trecerea la faliment este rezultatul unui esec al unei reorganizari judiciare, in tabelul definitiv consolidat se trec toate creantele din tabelul definitiv, precum si cele din tabelul suplimentar, minus creantele achitate conform programului de plati din planul de reorganizare.
3.4. In tabelul suplimentar se trec creantele nascute in timpul procedurii, pana la trecerea la faliment, astfel cum au fost acestea verificate si acceptate de lichidator. Tabelul suplimentar poate fi contestat, dar numai in privinta creantelor care nu figurau in tabelul definitiv. Tabelul suplimentar este un fel de tabel preliminar al perioadei care se intinde intre data deschiderii procedurii si data trecerii la faliment.
3.5. Chiar daca 4 tipuri de tabele este un numar destul de mare pentru a complica o procedura oricum complicata, in practica aceste tabele sunt supuse unui interminabil proces de rectificare, indreptare a unor erori, inlocuire a unor creditori cu altii, excludere din tabel in urmarea admiterii unor contestatii sau, dimpotriva, includere in tabel pentru acelasi motiv, reducere succesiva prin plati partiale ale unor creante etc. Din acest motiv, desi tabelul creantelor ar trebui sa fie principalul pilon de stabilitate si predictibilitate al procedurii, in realitate este un obiect si un concept cu geometrie variabila, cu care se lucreaza dificil si in conditii de incertitudine.
[1] Asa cum s-a putut vedea mai sus, in definitia creditorului indreptatit sa participe la procedura este enuntat conceptul de creanta admisa si nu cel de creanta acceptata. Din punct de vedere etimologic, cele doua notiuni sunt echivalente.
[2] Asa cum s-a putut vedea mai sus, in cadrul comentariului relativ la calitatea de creditor indreptatit sa participe la procedura, trebuie facuta o distinctie intre o creanta inscrisa in tabel de administratorul judiciar sau de lichidator (care, chiar inscrisa ulterior provizoriu de judecator, este o creanta pura si simpla) si o creanta respinsa initial de administratorul judiciar sau de lichidator, dar inscrisa provizoriu in cadrul unei contestatii (care devine o creanta sub conditie suspensiva).
Avocat prof. dr. Gheorghe Piperea
PIPEREA & ASOCIATII
* Materialul face parte din comentariul la Legea insolventei care se va publica in jurul lunii iunie 2017.