5,170 citiri

România – 20 de ani de jurisdicție a CEDO – Privire statistică și de sinteză

ESSENTIALS-Marin-VoicuDatele statistice si exemplele de hotarari sunt preluate din Fisa dedicata Romaniei, elaborata in ianuarie 2017, de Grefa CEDO si din Raportul Curtii asupra anului judiciar 2016, publicate pe site-ul CEDO.

SUMAR

1. Statistica judiciara a Curtii privind Romania. Privire selectiva
1.1. Date statistice asupra volumului de hotarari CEDO in perioada 1997-2016 privind Romania
1.2. Structura incalcarilor declarate de CEDO prin cele 1147 de hotarari/decizii, repartizata de textele din Conventie
1.3. Datele centralizate comparate asupra hotararilor CEDO pronuntate in 2016 si structura lor pe articolele din Conventie
1.4. Volumul statistic comparat 2015-2016 al cauzelor privind Romania
1.5. Ponderea procentuala a cauzelor intre Statele membre
2. Hotarari/decizii de principiu si relevante contra Romaniei 1997-2016
2.1. Decizii ale Marii Camere contra Romaniei
2.2. Hotarari ale unei Camere
         1. Violarea dreptului la viata – art. 2 din Conventie
         2. Hotarari relative la manifestatiile din decembrie 1989
         3. Hotarari relative la incalcarea art. 3 din Conventie – tratamente inumane si degradante
         4. Hotarari privind conditiile de detentie
         5. Violarea dreptului la libertate si siguranta in procesul penal – art. 5 din Conventie
         6. Dreptul la un proces echitabil si intr-un timp rezonabil – art. 6 (1) si prezumtia de nevinovatie  – art. 6 (2) din Conventie
         7. Dreptul la viata privata – art. 8 din Conventie

3. Aplicarea Protocolului 14, intrat in vigoare de la 1.06.2010, si a noului criteriu de admisibilitate a cererilor
4. Cauze relevante aflate pe rolul Curtii la 31.12.2016
5. Unele exemple de inadmisibilitate din hotararile contra Romaniei pronuntate dupa 5-10 ani de la inregistrarea cererilor
6. In loc de concluzii

  *

1. Statistica judiciara a Curtii privind Romania. Privire selectiva

1.1. In perioada 1997-2016 au fost pronuntate 1283 de hotarari si decizii in cauzele contra Romaniei, cifra care plaseaza Statul roman in primele cinci state membre ca volum, dupa Turcia (3270), Italia (2351) si Rusia (1948), dar inaintea Ucrainei (1126), Poloniei (1125), Frantei (985), Greciei (926), Bulgariei (614) si Moldovei (339).

Din cele 1283 dehotarari/decizii, prin 1147 s-a decis VIOLAREA unor drepturi si libertati fundamentale, in 45 se constata nonviolarea, in 29, solutionarea amiabila, si in 62 cauze, alte diverse solutii.

1.2. Structura incalcarilor declarate de CEDO prin cele 1147 de hotarari/decizii, repartizata de textele din Conventie se prezinta astfel:

– art. 2 – dreptul la viata – 10
            – absenta anchetei – 113
– art. 3 – tratamente inumane si degradante – 108
– art. 5 – dreptul la libertate si siguranta – 114
– art. 6 (1) – dreptul la un proces echitabil – 426
– durata procedurilor – 129
– neexecutarea hotararilor – 46
– art. 7 – pedeapsa fara lege – 3
– art. 8 – dreptul la viata privata – 82
– art. 9 – libertatea de gandire, de constiinta si de religie – 1
– art. 10 – libertatea de expresie – 25
– art. 11 – libertatea de asociere – 6
– art. 13 – dreptul la un recurs efectiv – 22
– art. 14 – interdictia discriminarii – 32
– art. 3 – Protocolul 1 – alegeri libere – 5
– art. 1 – Protocolul 1 – dreptul la proprietate – 466
– alte incalcari – 16

Atrage atentia faptul ca incalcarile art. 6 (1) – proces echitabil, durata procedurii, neexecutarea hotararilor (601), art. 2 – dreptul la viata si la ancheta penala eficace (123), art. 3 tratamente inumane si degradate, cu referire speciala la conditiile de detentie (108), art. 5 – dreptul la libertate si siguranta in procesul penal (114), art. 8 dreptul la viata privata (82) si a art. 1 – Protocolul 1 – dreptul de proprietate (466), reprezinta 90% din totalul violarilor declarate de Curte.

Interesanta este proportia incalcarilor art. 1 (1) Protocolul nr. 1 privind protectia dreptului de proprietate, in raport cu primele 5 state membre:

– Turcia – 653
– Rusia – 548
– Romania – 466
– Italia – 35
– Ucraina – 338, dar si cu celelalte state din Europa Centrala si de Est;
– Polonia – 53
– Bulgaria – 95
– Croatia – 31
– Ungaria – 18
– Cehia – 13
– Slovacia – 12
– Lituania – 18
– Slovenia – 2

Numarul redus sau aproape inexistent de violari in majoritatea acestor State membre din estul Europei se datoreaza, in principal, politicilor legislative, clare si stabile privind reglementarea regimului juridic al proprietatii preluate de fostele state comuniste.

O observatie esentiala priveste dinamica anuala a acestor hotarari, cu referire speciala la Polonia si Romania fata de care Curtea a pronuntat hotararile PILOT – Broniovski c. Polonia – 22.06.2004 (prima din istoria acestui tip de hotarari) si Hatten – Czapska vs. Polonia din 19.06.2006, precum si M. Atanasiu  s.a. c. Romania din 12.10.2010.

Efectul imediat si pe termen mediu al acestor hotarari pilot s-a vazut in statistica hotararilor din anii urmatori privind incalcarea art. 1 (1) din Protocolul 1:

2007 2008 2009 2010 2011… …2016
Romania 88 189 153 135 58 2
Polonia 101 129 123 87 0 1 


1.3. 
In anul judiciar 2016, o privire statistica asupra hotararilor, repartizate pe textele din Conventie si pe primele cinci State membre este revelatoare:

Romania Turcia Ucraina Rusia Polonia
Total din care 86 88 73 228 26
Violare 71 77 70 212 19
Nonviolare 6 9 3 6 7
Alte 9 2
Art. 2 19 36 35 2 11
Art. 3 28 2 64 10
Art. 5 7 22 27 153 1
Art. 6 (1) 24 4 16 56 1
Art. 8 7 6 7 13 3
Art. 10 1 7 1 10 3
Art.1 Protocol 1 2 6 2 9 1

Se observa o evidenta scadere a constatarii violarilor art. 1 (1) din Protocolul nr. 1 privind protectia dreptului de proprietate la ambele state membre – Romania si Polonia (2 si respectiv 1 hotarari) in anul 2016, ceea ce atesta puternicul efect pozitiv al hotararii-pilot Atanasiu (2010) pe termen mediu, asupra politicilor legislative interne, a jurisprudentei instantelor judecatoresti si asupra practicilor administrative.

1.4. Din punct de vedere al volumului statistic al cauzelor, comparativ 2015-2016 privind Romania, datele comunicate de Curte in ianuarie 2017 releva, in esenta, urmatoarele:

2015 2016
Hotarari pronuntate 2441 1926
Cereri comunicate Guvernului 15964 9534
Cereri inadmisibile, radiate de pe rol 43133 36579
Cauze ramase pe rol la 31.12.2016, din care:

– comunicate – 3253 (44%)

– admisibile – 38

– judecator unic -350

– camera-comitet la prima examinare – 3866

7402

1.5. In ce priveste statistica generala, primele 10 state ocupa 85,60% din volumul total al Curtii, Romania fiind pe locul 5 (9,3%): Ucraina – 18150 (22,8%), Turcia – 12600 (15,8%), Ungaria – 8950 (11,2%), Rusia – 7800 (9,8%), Italia – 6200 (7,8%) si altele.

Asadar, din totalul celor 47 de State membre, primele 10 ocupa 85,60% din volumul Curtii la 31.12.2016, de 79.750 cauze, iar celelalte 37, diferenta de 11500 cauze (14,4%).

2. Hotarari/decizii de principiu si relevante contra Romaniei: 1997-2016.

In Fisa elaborata de Grefa Curtii si publicata pe site-ul acesteia in ianuarie 2017, sunt selectate si prezentate hotararile/deciziile in ordinea cronologica a textelor din Conventie.

2.1. Decizii ale Marii Camere contra Romaniei

1. Decizia din 29.11.2016 in cauza Parohia Greco-Catolica Lipeni s.a., a constatat violarea art. 6 (1) referitor la incalcarea principiului securitaii juridice si nonviolarea art. 6 (1) privind accesul la un tribunal, durata procedurii, precum si nonviolarea art. 14 relativ la interdictia discriminarii.

2. Decizia din 18.09.2015 in cauza Gherghina, prin care cererea a fost declarata inadmisibila pentru neepuizarea cailor interne de atac.

3. Decizia din 17.09.2014 in cauza Mocanu si altii, in care s-a declarat violarea art. 2 (dreptul la viata), a art. 3 (interdictia torturii) si a art. 6 (1) relativ la dreptul la un proces echitabil si intr-un timp rezonabil, vizand anchetarea tardiva a faptelor din decembrie 1989.

4. Decizia in 17.07.2014 in cauza Centrul de resurse juridice si V. Campeanu, prin care s-a constatat violarea art. 2 si 13 din Conventie.

5. Decizia din 9.07.2013 in cauza Sindicatul „Pastorul cel Bun” a declarat nonviolarea art. 11.

6. Decizia din 23.02.2012 in cauza Creanga a declarat violarea art. 5 (1) constand in privare ilegala de libertate si plasarea in detentie provizorie.

7. Decizia din 17.12.2004 in cauza Cumpana si Mazare a statuat violarea art. 10 prin condamnarea unor jurnalisti pentru insulta si calomnie, adresate unui magistrat printr-un ziar local.

8. Decizia din 28.10.1999 in cauza Brumarescu, a declarat violarea art. 6 (proces echitabil) si art. 1 (1) din Protocolul nr. 1 (dreptul de proprietate), care a generat efecte pozitive asupra cauzelor repetitive ulterioare.

9. Procedura hotararii-pilot in cauza Atanasiu – hotararea din 12.10.2010[1].

a) Curtea a constatat in aceasta hotarare ca existau deja 150 de hotarari care au declarat violarea art. 1 (1) din Protocolul nr. 1 si ca un numar mare de cauze similare erau pe rol.

b) In aceasta cauza Curtea a constatat violarea art. 6 (1) si a art. 1 (1) din Protocolul nr. 1, hotarand sa amane examenul celorlalte cauze aflate pe rol de acelasi tip si, solicitand Guvernului roman sa adopte masuri cu caracter general de natura a remedia disfunctiile din mecanismele legale si administrative de restituire a bunurilor si de despagubire a celor privati ilegal de proprietate.

In urma analizei masurilor legislative si a demersurilor administrative prezentate de Guvern, la 12.10.2010, Curtea a adoptat aceasta hotarare-pilot, care a generat radierea de pe rol a celorlalte cauze similare si, apoi, cum s-a generat o diminuare substantiala a volumului de sesizari, pe acest tip de incalcare a Conventiei.

2.2. Hotarari ale unei Camere

1. Violarea dreptului la viata – art. 2 in Conventie.

1.1. Ionita c. Romaniei – hotararea din 10.01.2017 referitoare la decesul fiului reclamantilor in urma unei interventii chirugicale, in legatura cu care autoritatile romane nu au realizat o ancheta efectiva asupra faptelor.

1.2. Graniceanu c. Romaniei – hotararea din 24.04.2012 privind decesul a doua persoane ucise prin impuscare in septembrie 1991, in timpul evenimentelor din fata Guvernului, in legatura cu care timp de 20 de ani nu s-a realizat o ancheta efectiva.

1.3. Panaitescu c. Romaniei– hotararea din 10.04.2012 avand ca obiect faptul ca autoritatile romane nu si-au indeplinit obligatia legala de a-i furniza reclamantului gratuit medicamentele anticanceroase specifice de care avea nevoie iminenta.

1.4. Predica c. Romaniei – hotararea din 7.06.2011 relativa la moartea violenta in inchisoare a unui tanar in varsta de 20 de ani si la anchetarea cauzelor decesului.

1.5. Iorga si altii c. Romaniei – hotararea din 25.01.2011 privind decesul in inchisoare a unui detinut in urma violentelor aplicate de alti codetinuti; decedatul executa o sanctiune contraventionala aplicata pentru neplata unei amenzi de 30 de euro (era dependent de alcool).

1.6. Carabulea c. Romaniei – hotararea din 13.07.2010 – un roman suspectat de furt a fost torturat in arest preventiv si privat de orice contact cu familia si a decedat.

1.7. Lazar c. Romaniei – hotararea din 16.02.2010 vizand expertizele medico legale, elaborate in cadrul anchetei penale, privind decesul unui tanar internat intr-un spital.

2. Hotarari relative la manifestatiile din decembrie 1989

2.1. Alecu si atii – hotararea din 27.01.2015 constata violarea art. 2 (ancheta lipsa), reclamantii sunt victime ale represiunii armate inceputa la 21.12.1989 la Bucuresti si in alte orase ale tarii, ancheta penala nefiind efectiva si finalizata.

2.2. Asociatia „21 decembrie 1989” si altii – hotararea din 24.05.2011 constata violarea ar. 2 – lipsa anchetei efective asupra decesului fiului reclamantului si a art. 8 – violarea corespondentei prin masuri secrete de supraveghere.

Curtea a retinut ca violarea art. 2 prin lipsa anchetei efective releva o problema la scara mare, vizand mai multe sute de persoane implicate ca parti legate in procedura penala criticata, stabilind ca se impun masuri generale la nivel national in cadrul executarii acestei hotarari (de nivelul unei hotarari-pilot).

2.3. Lapusan si atii – hotararea din 8.03.2011, Sandru si altii – hotararea din 8.12.2009 si Agache si altii – hotararea din 20.10.2009, vizeaza aceleasi tipuri de incalcari (art. 2 – lipsa anchetei efective) privind victimele manifestatiilor din decembrie 1989 la Cluj-Napoca, Timisoara si Targul Secuiesc.

3. Hotarari relative la incalcarea art. 3 din Conventie – tratamente inumane si degradante

3.1. Lipsa unei anchete efective in cazul unui viol asupra unei minore in varsta de 14 ani – hotararea din 24.05.2016 (I.C. dosar nr. 36934/2008) pronuntata dupa 8 ani de la sesizarea Curtii; in situatia agresiunilor asupra unor persoane din mitingul homosexualilor – hotararea din 12.04.2016; lacunele din legislatia interna de reprimare a violului si/sau a abuzurilor sexuale – hotararea din 15.03.2016 (dosar nr. 61495/2011), pronuntata dupa 5 ani de la sesizarea Curtii; hotararea din 20.03.2012 in cauza CAS si CS (dosar nr. 26692/2005), care constata, dupa 7 ani de la sesizarea Curtii, lipsa anchetei efective penale, timp de cinci ani, privind violul repetat asupra unei minore.

3.2. Jiga c. Romaniei – hotararea din 16.03.2010 constata violarea art. 3 prin faptul ca reclamantul retinut preventiv, a fost obligat sa poarte imbracamintea de detinut la inchisoare, la tribunal in conditii de detentie, inumane si degradante.

3.3. Rele tratamente aplicate de politie – hotararea Stoica din 4.03.2008, hotararea Cobzara din 26.07.2007 si hotararea Pantea din 3.06.2003.

4. Hotarari privind conditiile de detentie

4.1. Hotararea din 6.12.2016 in cauza Kanalas privind faptul ca autoritatile penitenciarelor de la inchisorile Oradea si Prahova nu i-au autorizat detinutului sa asiste la procesiune de inmormantare a mamei sale, iar conditiile de detentie sunt inumane si degradante.

4.2. Suprapoluarea carcerala, rele conditii de igiena si lipsa de acces la toaleta s-au constatat prin hotararile Apostu din 3.02.2015, Florin Anghel din 15.04.2014, Remus Tudor din 15.04.2014 si altele.

4.3. Prin hotararea Stanciu c. Romaniei din 24.07.2012 se constata violarea art. 3 din Conventie referitoare la conditiile de detentie in mai multe inchisori din Romania datorita suprapoluarii, lipsei de igiena si de conditii medicale.

Retinand, totodata, ca pe rolul Curtii existau inca 80 de sesizari privind acelasi tip de incalcare a art. 3, reflectand o problema comuna a inchisorilor romanesti si necesitatea unor eforturi pentru ameliorarea situatiei, prin aceasta hotarare se cere Romaniei sa adopte noi masuri, cu referire speciala la instaurarea unui sistem de despagubire (hotararea anticipeaza in mod evident o hotarare-pilot in aceasta materie, in care, timp de peste 4 ani si jumatate Guvernul roman nu a adoptat acele masuri generale indicate de CURTE inca de la 24.07.2012?!).

4.4. Prin alte hotarari s-a constatat violarea art. 3 relativ la lipsa asistentei medicale adecvate, hotarare din 22.06.2010 in cauza Gavrilita, hotararea din 24.02.2009 – Gagiu, hotararea Petrea din 29.04.2003, sau la protectia insuficienta a detinutilor nefumatori (hotararea Elefteriades din 25.01.2011, hotararea Florea din 14.09.2010).

5. Violarea art. 5 – dreptul la libertate si siguranta in procesul penal

Hotararea c. Romaniei din 20.04.2010 (dosar nr. 21207/2003 prin care s-a constatat violarea art. 5 (1, 2 si 4)) prin faptul internarii psihiatrice a reclamantului acuzat de denuntarea calomnioasa a unui politist.

6. Dreptul la un proces echitabil si intr-un timp rezonabil – art. 6 (1) din Conventie

6.1. Fisa documentar elaborata de Curte in ianuarie 2017 – cuprinde cateva exemple semnificative de hotarari care au constatat violarea art. 6 (1) relativ la dreptul la un proces echitabil, incalcarea dreptului la aparare (hotararea Stefanica s.a. din 2.11.2010), a dreptului de coproprietate (hotararea Lupus s.a din 14.12.2016 relativa la regula unanimitatii de catre Curtea de Casatie) si altele.

6.2. Violarea dreptului la un proces intr-un timp rezonabil – art 6 (1)

6.2.1. Hotararea Vlad din 26.11.2013 a constatat violarea art. 6 (1) si retine ca, intrucat pe rolul Curtii sunt inca 500 de cauze cu acelasi obiect si tip de violare, relativ la durata procedurilor penale si civile la instantele romane, exista o problema sistematica care impune adoptarea de reforme suplimentare asupra sistemului judiciar in scopul de a se asigura efectiv respectarea dreptului la un proces echitabil si intr-un termen rezonabil.

Asadar, si in problema art. 6 (1) din Conventie, Curtea a decis, inca de la 26.11.2013, cand deja intrasera in vigoare cele doua coduri de procedura penala si civila, ca exista o problema sistematica care impune reforme suplimentare, uitate, insa, de Ministerul Justitiei – titularul initiativei legislative si de CSM – garantul independentei justitiei.

6.3. Intr-un numar de hotarari, Curtea a declarat violarea art. 6 (2), privind prezumtia de nevinovatie, in faza de urmarire penala, prin expunerea mediatica a acuzatiilor de catre procurori, prezentarea tendentioasa a faptelor drept vinovatii, cat si a invinuitilor incatusati, ca retinuti si arestati preventiv, inducandu-se, astfel, in opinia publica, vinovatia acestora inainte de a se pronunta instantele de judecata competente.

Astfel, prin hotararea din 20.12.2011 in dosarul nr. 20899/2003 (cerere introdusa la 20.06.2003 de reclamantul GCP c. Romnaiei) dupa 8 ani si jumatate, Curtea a decis incalcarea prezumtiei de nevinovatie de catre autoritatile romane – Presedintele Romaniei, Procurorul general, procurorii de caz si ministrul de interne, prin campania mediatica manipulata timp de peste 2 ani (1997-1999), dar, mai ales prin declaratiile publice, in conferinte de presa, interviuri in jurnale si la posturile de televiziune in care reclamantul era prezentat ca infractor, vinovat de subminarea economiei nationale, in cursul urmaririi penale, pentru ca, in final, printr-o decizie definitiva din decembrie 2002, sa fie condamnat la pedeapsa inchisorii cu suspendare pentru infractiunea de fals in declaratii.

7. Violarea dreptului la viata privata – art. 8 din Conventie

7.1Hotararea Ostace din 25.02.2014 – imposibilitatea pentru reclamant de a obtine revizuirea hotararii prin care s-a stabilit paternitatea sa, desi a depus o expertiza medico-legala, care e proba contrara respinsa de instanta pe motiv ca acest act nu a existat la momentul procedurii initiale.

3. Aplicarea pentru prima data de Curte a noului criteriu de admisibilitate introdus prin Protocolul nr. 14.

3.1. Hotararea Adrian Mihai Ionescu din 28.06.2010

Dupa intrarea in vigoare la 1.06.2010 a Protocolului nr. 14, un nou criteriu de admisibilitate a fost introdus. Curtea declara inadmisibila orice cerere atunci cand ea apreciaza ca ”reclamantul n-a suferit un prejudiciu important, afara daca respectarea drepturilor omului garantate de Conventie si de Protocoalele sale impune un examen a cererii in fond si a conditiei de a nu respinge pentru acest motiv nicio cauza care nu a fost examinata corect de un tribunal intern”.

In cauza M. Ionescu, trei conditii ale noului criteriu a fost reunite: reclamantul nu a oferit un prejudiciu important (paguba financiara era redusa), respectul drepturilor omului nu impunea un examen al cererii pe fond (dispozitiile legale pertinente erau abrogate), iar cauza a fost „corect examinata” in fond de Tribunalul de prima instanta din Bucuresti.

4. Cauze relevante aflate pe rolul Curtii

Marea Camera

Cauza Barbulescu – dosar nr. 61496/2008dupa 8 ani de la inregistrarea cererii, camera competenta a trimis cauza la 6.06.2016 la Marea Camera, dupa ce, prin hotararea sa din 12.01.2016, a decis cu 6 voturi contra unul, nonviolarea art. 8 din Conventie, retinand ca jurisdictiile interne au hotarat corect, mentinand echilibrul just intre dreptul reclamatului la respectarea vietii sale private si a corespondentei sale, in virtutea art. 8 si interesele angajatorului sau.

Cauza are ca obiect concedierea reclamantului de catre angajatorul sau, o societate privata, pentru ca a utilizat in scopuri personale si in timpul programului de lucru, computerele cu acces la internet ale societatii, incalcand Regulamentul de ordine interioara.

Dezbaterea in Marea Camera a avut loc pe data de 30.11.2016, hotararea nefiind redactata.

5. Unele  exemple  de examinare –respingere, cu mare intarziere a cererilor, dupa 7-10 ani de la inregistrare

5.1. Dosar nr. 19150/2007 – cererea inregistrata la 15.03.2007 este declarata inadmisibila de un complet de judecator unic, la 5.09.2013, dupa 6 ani si 6 luni, intrucat a „constatat ca nu au fost indeplinite conditiile de admisibilitate prevazute de art. 34 si 35 din Conventie” (citat din comunicarea Curtii semnata de un referent juridic?!).

5.2. Dosar nr. 42309/2009 – cererea inregistrata la 1.04.2009 este respinsa ca inadmisibila de acelasi judecator unic, la 13.03.2014, dupa 5 ani, comunicarea avand acelasi continut standard (?!).

5.3. Dosar nr. 49157/2008 – cererea inregistrata la 8.10.2008 este declarata inadmisibila de acelasi judecator unic (L. Lopez Guerra), la 27.06.2013, dupa aproape 5 ani, comunicarea din 4.07.2013, semnata de acelasi referent juridic, avand continutul  standard.

5.4. Dosar nr. 30745/2004 (Grigore c. Romaniei) – decizia de inadmisiblitate a judecatorului unic este din 11.02.2014, dupa 10 ani de la inregistrarea cererii (?!).

5.5. Dosar nr. 22231/2005 (Lavric c. Romaniei) – decizia de inadmisibilitate a judecatorului unic este din 14.01.2014, dupa 9 ani de la inregistrarea cererii (?!).

5.6. Dosar nr. 46131/2006 (Ralu Filip c. Romaniei) – decizie de inadmisibilitate este pronuntata la 27.05.2014, dupa 8 ani de la inregistrarea cererii (?!).

Unele observatii 

1. Sunt foarte multe asemenea exemple de „curatire” a stocului de dosare acumulat timp de 5-10 ani, pana la intrarea in vigoare a Protocolului nr. 14, existand si in prezent pe rolul Curtii cauze uitate in arhiva, inregistrate cu 10-12 ani in urma (ex. dosar nr. 25800/2005 , desi are ca obiect o cauza simpla si inca nu este solutionat, dupa 12 ani).

2. Atrage atentia, insa, celeritatea maxima, la limita superioara a urgentei administrativ judiciare in alte cereri, in care, dupa o luna si cateva zile de la inregistrare, acelasi judecator examineaza cauza si declara cererea inadmisibila (ex. dosar nr. 35026/2014 – cererea inregistrata la 8.05.2014 este declarata inadmisibila la 19.06.2014) si altele.

3. Pe de alta parte, in ce masura mai reprezinta o „satisfactie echitabila” declararea violarii art. 2 si 3 din Conventie, dupa 5-7 sau 8 ani de la sesizarea Curtii (?!), precum in cauzele nr. 36334/2008 – hotararea din 24.05.2016; nr. 61495/2011- hotararea din 15.03.2016 sau nr. 26692/2005 – hotararea din 20.03.2012 (?!).

Din pacate, in unele cauze se declara violarea drepului la un proces intr-un timp rezonabil, garantat de art. 6 (1) din Conventie, dupa 5-10 ani de la inregistrarea cererii la Curte, solutie ridicola si de natura a releva nivelul de garantare a acestui drept, in primul rand in fata instantei europene, reformata succesiv prin „nereformare” (?!).



[1] Intr-un alt articol urmeaza sa prezint, in format de sinteza, hotararile-pilot adoptate de Curte (2004-2016), pe fiecare text din Conventie si Stat membru.


Prof. univ. dr. Marin Voicu
Presedintele Asociatiei “Themis-Casatia” a fostilor judecatori ai ICCJ
Membru de onoare AOS
Fost judecator la CEDO si ICCJ