3,760 citiri

Reforma justiției în statele Europei. Franța – un exemplu european de voință politică și de stat modern pentru reforma justiției. Legea din 18.11.2016 de modernizare a justiției pentru secolul XXI. Privire succintă

ESSENTIALS-Marin-Voicu* Nota: A se vedea aici

In aceasta perioada nefasta a democratiei noastre constitutionale, in care dezbaterile politice si cele publice sunt marcate de un amatorism vulgar, infatisat agresiv si de o impostura violenta, nestapanita, cu deosebire asupra temei majore de interes european, aceea a justitiei pentru oameni, inclusiv a justitiei penale pentru drepturile omului, libertatea si securitatea sa deplina, iata un anumit mod democratic, in acord cu exigentele secolului XXI, de a adopta si infaptui strategia de reforma pentru modernizarea justitiei in Franta.

Ne exprimam speranta ca acest exemplu european poate fi un indemn convingator pentru revitalizarea vointei politice si de stat din Romania in adoptarea unei strategii urgente de modernizare a justitiei pentru cetateni, pe baza careia initiatorul roman, Ministerul Justitiei, in consultare si conlucrare democratica si transparenta cu TOTI factorii interesati, responsabili, abilitati si, mai ales, avizati, sa elaboreze un pachet legislativ de reforma a justitiei spre a fi supus dezbaterii publice si, apoi, celei parlamentare, cu prezervarea unor resurse umane, materiale si bugetare adecvate, realizarii optime intr-un interval rezonabil, pana in 2020.

I. FRANTA

1. Ratiunile si obiectivele urmarite de reforma franceza

Reforma justitiei trebuie sa aiba o baza de strategie bine gandita si pe termen lung, printr-un program de linie, aplicabil in anii 2016-2020, etapa de etapa.

Ansamblul de masuri ale noii legi are vocatia de a restabili increderea francezilor in justitia lor si de a permite jurisdictiilor sa iasa din asfixia in care se gasesc in prezent.

Noul text prevede recentrarea indeplinirii de catre justitie a misiunii sale esentiale: de a garanta drepturile cetatenilor, libertatea lor si securitatea lor.

Coerenta legii se afla in importanta reflectie generala asupra justitiei de maine, a carei mare dezbatere nationala realizata la UNESCO (10-11.01.2014) a fost punctul de pornire.

Legea contine numeroase reforme structurale care ranforseaza serviciul public de justitie, simplifica accesul cetatenilor si permite judecatorilor sa-si indeplineasca, in conditii mai bune, misiunea de a solutiona litigiile.

2. Principalele caracteristici ale legii

2.1. O justitie mai accesibila

Un serviciu unic de primire al justitiabililor (SAUJ) pus in practica la 348 de jurisdictii, incepand cu 2017, care le va permite sa obtina o informatie generala asupra oricarei proceduri, care-i intereseaza in Franta.

Actiunile vor putea sa fie duse in materie de discriminare, pe probleme de mediu inconjurator sau de protectia datelor personale, intr-un cadru procedural comun.

2.2. O justitie mai eficace

Sotii pot divorta prin consimtamant mutual, fiind reprezentati fiecare de un avocat in fata unui judecator, si, astfel, vor putea obtine o decizie mult mai rapid.

Planurile de supra-indatorare a particularilor, elaborate de comisiile departamentale si omologate in 98% din cazuri de judecatorul sindic, vor fi aplicabile imediat si fara interventia judecatorului, in afara de cazurile contestate.

Sanctionarea mai aspra a anumitor delicte rutiere, de exemplu, pentru lipsa permisului de conducere sau a asigurarii, se va putea face dupa o procedura rapida si mai supla.

Modurile alternative de solutionare a litigiilor vor fi extinse. O conciliere prealabila gratuita si obligatorie va fi sistematic incercata in litigiile cu o valoare de cel mult 4000 Euro. Experienta medierii prealabile obligatorii va fi extinsa in materie familiala si in litigiile de competenta judecatorului administrativ.

Tribunalele corectionale pentru minori vor fi suprimate pentru a se garanta specializarea justitiei minorilor si intarirea eficacitatii sanctiunilor.

2.3O justitie mai simpla

Inregistrarea Pactului civil al solidaritatii (PACS) se va putea face si la Primar, nu numai la Tribunal.

Evidenta starii civile va fi simplificata pentru comune, iar mai putine demersuri vor fi aplicabile in cazul declararii unor acte/fapte de stare civila.

Jurisdictiile de securitate sociala, pentru incapacitate de munca, acoperirea bolii universale complementare (CMU) si a complementarilor de sanatate vor fuziona, iar contenciosul social va fi, astfel, tratat de un pol unic la tribunalul de mare instanta departamentala, intr-o procedura mai simplificata si unificata, reducandu-se durata de solutionare.

Dispozitiile numeroase ale noii legi se aplica imediat, dupa intrarea ei in vigoare, iar altele, de la 1.01.2017.

2.4. „Justitia secolului XXI trebuie sa fie o justitie pentru oameni.

Aceasta este ratiunea si finalitatea legii, care va raspunde preocuparilor si nevoilor cetatenilor, justitiabililor si jurisdictiilor” (citat din Expunerea de motive).

Sondajele publicate de Ministerul Justitiei releva ca 88% din francezi estimeaza ca justitia este prea complexa si complicata, 98% cred ca este prea lenta si doar 51% din persoanele care au avut contact cu justitia afirma ca aceasta functioneaza bine.

Important este ca aplicarea deplina a legii pentru modernizarea justitiei este facilitata si de exigentele punerii in practica a noii legi, adoptata la 8.08.2016, relativa la garantiile statutare, obligatiile deontologice si la recrutarea magistratilor de catre Consiliul Superior al Magistraturii, care compune reforma legislativa in domeniul justitiei.

3. Calendarul intern al dezbaterii si adoptarii legii

3.1. Dupa colocviul din ianuarie 2014, la 31.07.2015, Ministerul Justitiei a prezentat, in Consiliul de Ministrii, proiectul legii modernizarii justitiei pentru secolul XXI, urmat de ample dezbateri in toate mediile interesate, reunind toate perosanele-cheie in elaborarea si aplicarea reformei.

3.2. Dupa 3 luni de dezbateri aplicate, la 5.11.2015, Senatul a adoptat legea, intr-o prima lectura, dupa care, la 3-4 mai 2016, a fost examinat in Comisia de legi a Adunarii Nationale. La 17-20 mai 2016 au avut loc dezbateri publice ale sesiunii speciale a Adunarii Nationale, iar la 24 mai 2016, legea a fost adoptata.

Prin decizia nr. 2016-739 DC din 17.11.2016, Consiliul Constitutional a avizat legea, iar Presedintele Republicii a promulgat-o sub nr. 2016-147 din 18.11.2016, find publicata in Jurnalul Oficial al Republicii Franceze – JORF nr. 0269/19.11.2016.

4. Structura tematica a legii de modernizare a justitiei pentru sec. XXI in Franta

4.1. Titlurile si capitolele esentiale

– Titlul I – Apropierea cetateanului de justitie

Cap. I – Ranforsarea politicii accesului la drept: cuprinde modificari si completari multe asupra codului organizarii judiciare.

Cap. II – Facilitarea accesului la justitie: include modificari ale codului organizarii judiciare, de procedura penala s.a.

– Titlul IIFavorizarea modurilor alternative de reglementare a diferendelor

Sunt aduse modificari relevante in materia medierii civile si comerciale, la legea privind organizarea jurisdictiilor, procedura civila, penala si administrativa, la codul justitiei administrative.

– Titlul III – Dispozitii privind ameliorarea organizarii si functionarii serviciului public al justitiei

Cap. I – Dispozitii relative la competenta materiala a tribunalelor de mare instanta (TGI) si a tribunalului de instanta (TI)

Sunt aduse multiple modificari/completari codului securitatii sociale, codului de procedura penala si codului de procedura civila, ajutorului social, codului actiunii sociale si al familiilor s.a., precum si ale dispozitiilor relative la procedura inaintea Curtii de Casatie s.a.

– Titlul IV – Recentrarea jurisdictiilor asupra misiunilor lor esentiale

Cap. I. Dispozitiile relative la succesiuni: contine ample modificari/completari ale codului civil, ale codului securitatii sociale, codului general al impozitelor, codului penal, ale regimului starii civile al persoanelor si ale codului consumului.

– Titlul V – Actiunea

Cap. I – Actiunea inaintea judecatorului judiciar

Cap. II – Actiunea inaintea judecatorului administartiv

Cap. III – Actiunea in materie de discriminare

Cap. IV – Actiunea in materia mediului inconjurator

Cap. V – Actiunea in materie de sanatate

Cap. VI – Actiunea in materia protectiei datelor cu caracter personal

– Titlul VI – Actiunea in recunoasterea drepturilor

– Titlul VII – Reinnoirea si adaptarea justitiei comerciale la cerintele vietii economice si ale pietei muncii

Cap. I – Adaptarea statutului judecatorilor tribunalelor comerciale

Cap. II – Intarirea independentei si eficacitatii actiunii administratorilor judiciari si a mandatarilor judiciari

Cap. III – Adaptarea tratamentelor intreprinderilor aflate in dificultate

– Titlul VIII – Dispozitii diverse

Cap. I – Publicitatea funciara

Cap. II – Contenciosul relativ la supra-indatorare

Cap. III – Desemnarea asesorilor tribunalelor paritare rurale

Cap. IV – Procedura simplificata a recuperarii micilor creante

Cap. V – Gajul stocurilor

Cap. VI – Abilitarile

Cap. VII – Ratificarea ordonantei privind simplificarea si modernizarea dreptului familiei

Cap. VIII – Dispozitii relative la teritoriile de peste mari

Cap. IX – Dispozitii tranzitorii

II. BELGIA

In Belgia, aflam din site-ul Servicului public federal de justitie, ca, in scopul de a pune in practica reforma justitiei, s-a adoptat o strategie de reflectie, elaborare si de aplicare pe termen lung, cu finalizare in 2020, pe baza unui plan etapa de etapa si acorduri clare.

Sub directia unui Programanager, reforma va putea urma marile linii ale strategiei, va facilita contactele si va da un feedback sistematic tuturor partilor interesate.

DIRCOM este o initiativa care permite deja Ordinului judiciar sa ia toate deciziile referitoare la justitie; acest nou organism (DIRCOM) este compus din: membrii comitetului de directie ale serviciului public federal de justitie, presedintele si un membru al Colegiului curtilor si tribunalelor si presedintele si un membru al Colegiului procurorilor generali.

Comitetul de pilotaj conduce grupurile de proiect si reuneste toate persoanele-cheie, interesate de aceasta reforma, fiind compus din 9 membrii din administratie, altii decat Ordinul judiciar.

Iata, asadar, ca si Belgia, precum Franta, aplica o strategie proprie de reforma si modernizare a justitiei, cu finalizare deplina in 2020, la parametrii secolului XXI, avand aceeasi ratiune si obiective fundamentale.                                                                                                                 

Prof. univ. dr. Marin Voicu
Presedintele Asociatiei “Themis-Casatia” a fostilor judecatori ai ICCJ
Membru de onoare AOS
Fost judecator la CEDO si ICCJ