Contestația la executare. Efecte controversate cu privire la soarta dreptului de proprietate asupra imobilului urmărit

Declanșarea unei proceduri de urmărire silită imobiliară sau efectuarea anumitor acte de executare specifice acesteia poate fi contestată pentru motive de nelegalitate, contestatorul putând fi, după caz, debitorul urmărit (care va putea invoca atât aspecte generale legate de creanța pusă în executare, prescripția dreptului de a obține executarea silită, necompetența executorului judecătoresc etc., cât și probleme specifice acestei forme execuționale), creditorul urmăritor sau chiar un creditor intervenient, ca participanți la procedura de executare silită [art. 644 alin. (1) pct. 1-… Citește mai multContestația la executare. Efecte controversate cu privire la soarta dreptului de proprietate asupra imobilului urmărit

Considerații privind executarea silită împotriva moștenitorilor

„Motto: Festina lente!” 1. Precizări prealabile. Potrivit art. 1.159 C.civ., titlurile executorii obținute împotriva defunctului pot fi puse în executare împotriva moștenitorilor acestuia, în condițiile stabilite de Codul de procedură civilă care cuprinde, la rândul lui, unele dispoziții speciale (art. 687-689). Chiar dacă textul de lege sugerează ideea unei hotărâri judecătorești obținute împotriva defunctului, în realitate, este acoperită și ipoteza titlurilor executorii nejurisdicționale care constată raporturi juridice născute între creditori și de cuius, căci decesul debitorului (inițial) nu schimbă natura… Citește mai multConsiderații privind executarea silită împotriva moștenitorilor

Un nou virus în procedura executării silite: înscrierea în RNPM a titlurilor executorii sub semnătură privată 

* A se vedea și dezbaterea Registrul National al Titlurilor Executorii? (art. 4 alin. 3 din Legea nr. 196/2020) Totuși, nu găsim și nici nu putem găsi ceva care să își fie sieși cauză eficientă, fiindcă ar trebui să își fie anterior, ceea ce este imposibil. Nu este însă posibil ca în cauzele eficiente să înaintăm la infinit. (…), arăta, preluând tezele aristotelice cu privire la noțiunea de cauză[1], Toma din Aquino în Summa Theologica[2], propunând câteva argumente pentru a… Citește mai multUn nou virus în procedura executării silite: înscrierea în RNPM a titlurilor executorii sub semnătură privată 

Considerații privind accesiunea imobiliară artificială, cu privire specială asupra situației în care constructorul a constituit un drept de ipotecă asupra construcției

1. Aspecte introductive. În materia accesiunii imobiliare artificiale, elementele de continuitate în plan legislativ arată faptul că, atât sub imperiul Codului civil de la 1864, cât și în reglementarea Codului civil în vigoare, această instituție stabilește regula potrivit căreia bunul accesoriu își pierde individualitatea prin încorporarea sa în bunul principal, astfel încât bunul accesoriu îi revine proprietarului bunului principal – art. 577 C.civ. și art. 493 și 494 C.civ. 1864. Astfel, accesiunea conduce, în mod obișnuit, la modificarea obiectului dreptului… Citește mai multConsiderații privind accesiunea imobiliară artificială, cu privire specială asupra situației în care constructorul a constituit un drept de ipotecă asupra construcției

Natura juridică și efectele renunțării la compensația legală

Despre compensație, s-ar putea spune că este acel mod de stingere a obligațiilor (art. 1.615 C. civ.) care apare chiar mai firesc decât plata însăși, aceasta din urmă reprezentând executarea voluntară a obligației asumate de debitor față de creditorul său. Într-adevăr, întrucât plata este un contract[1], înseamnă că aceasta presupune acordul de voințe al creditorului și debitorului; or, creditorul poate să refuze primirea plății de la debitorul său[2], motiv pentru care debitorul va trebui să-l pună în întârziere (art. 1.510… Citește mai multNatura juridică și efectele renunțării la compensația legală

Legea nr. 17/2017: o falsă alarmă în mediul bancar

Autori: Prof. univ. dr. Marieta Avram, Cristian Daniel David Samoilă 1. Modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă (“Codul de procedură civilă”) prin OUG nr. 1/2016, în contextul cunoscut[1], a determinat, cum era firesc și necesar, și amendarea art. 641, în sensul eliminării din conținutul acestuia a dispozițiilor legale care se refereau la învestirea cu formulă executorie a titlurilor executorii nejurisdicționale[2], această formalitate redevenind[3] un element al încuviințării executării silite, astfel cum prevede art. 666 alin. (8) C. proc. civ.,… Citește mai multLegea nr. 17/2017: o falsă alarmă în mediul bancar