Critica unei soluții negândite și nedrepte a CCR referitoare la modificările Legii dării în plată

In dosarul nr. 1991A/2019, CCR a admis obiectia de neconstitutionalitate a modificarilor aduse Legii nr. 77/2016 privind darea in plata, obiectie formulata in bloc de grupurile parlamentare ale PNL si USR. Solutia, totalmente injusta, profund gresita si aflata intr-o socanta contradictie cu decizii anterioare ale CCR referitoare la Legea darii in plata, se bazeaza in totalitate pe concluziile judecatorului-raportor, Mona-Maria Pivniceru. Chiar daca decizia CCR este general obligatorie, solutia avand atributul unei reguli de rang constitutional, este important de vazut,… Citește mai multCritica unei soluții negândite și nedrepte a CCR referitoare la modificările Legii dării în plată

Rădăcinile capitalismului brutal al Americii

1. Capitalismul financiar-bancar american isi are bazele nesanatoase si non-etice in comertul cu sclavi africani de pe plantatiile de bumbac din statele sudiste, practicat intens la sfarsitul secolului XVIII si la inceputul secolului XIX. Conceptul insusi de credit ipotecar a fost creat cu ocazia acestui gen de comert. La acea vreme, bumbacul era cea mai vandabila materie prima, iar sclavii (si nu terenurile agrare, caile ferate sau facilitatile industriale) erau cea mai consistenta avutie americana. Ca sa produca mai mult,… Citește mai multRădăcinile capitalismului brutal al Americii

Scurte comentarii la un Ghid al Comisiei Europene privind interpretarea și aplicarea Directivei clauzelor abuzive (și câte ceva despre scenarii legale ipocrite)

Preambul 1. Reprimarea clauzelor abuzive din contractele comerciale este un joc de noroc in Romania, situat intre bunele intentii si ipocrizia scenaristilor europeni ai legislatiei protectiei consumatorilor. Ca si multe alte reglementari ce tin de protectia consumatorilor (cum ar fi reprimarea practicilor incorecte ale comerciantilor, raspunderea pentru produse, obligatia de informare a consumatorilor, obligatia de avertizare asupra riscurilor si descarcarea de datorii reziduale a consumatorului supra-indatorat), si regimul juridic al clauzelor abuzive a provocat si continua sa provoace in Romania… Citește mai multScurte comentarii la un Ghid al Comisiei Europene privind interpretarea și aplicarea Directivei clauzelor abuzive (și câte ceva despre scenarii legale ipocrite)

Proiectul Legii privind protecția consumatorilor împotriva cametei și a altor forme de abuz de putere economică – Expunerea de motive și preambulul

I. Expunerea de motive 1. Dobanda excesiva practicata de creditorii financiari in raporturile juridice cu consumatorii cauzeaza pierderi de bani, resurse si energie, precum si pierderea sansei de alocare a acestora in scopuri mai legitime si mai rationale decat profitul excesiv si nejustificat al unui numar foarte mic de entitati economice. 2. In ansamblul sau, economia pierde din practicarea libera, nelimitata, a dobanzii excesive, arbitrariul comertului cu bani devenind opusul libertatii economice si frana dezvoltarii. Dobanda excesiva determina un volum… Citește mai multProiectul Legii privind protecția consumatorilor împotriva cametei și a altor forme de abuz de putere economică – Expunerea de motive și preambulul

Riscul de dobândă în contractele de credit

Când dobânzile și celelalte costuri din contractul de credit sunt fixe pe toată perioada contractului, nu există un risc de dobândă. Când, însă, dobânzile sunt variabile, întrucât volumul de plăți la care este ținut debitorul crește în funcție de creșterea nivelului dobânzilor, există un risc de dobândă. În consecință, banca trebuie să îl avertizeze pe consumator asupra acestui risc, în perioada precontractuală, în așa fel încât acesta să își formeze conștient consimțământul de a contracta. Comerciantul care află, după punerea pe… Citește mai multRiscul de dobândă în contractele de credit

Dilema prizonierului în colivia sa de aur

Cum și-au construit băncile, singure, coliviile de aur ultra scumpe, în care sunt și vor rămâne captive: urmărind orbește, emoțional (sau cel mult oligo-rațional, stereotipic) propriul interes, refuzând cooperarea. Exact ca în Dilema Prizonierilor. Unele jocuri, așa cum este și jocul economic al concurenței, generează situații atât de dificile, încât până și soluția „rațională” a căii de mijloc, rezultată din primordialitatea interesului propriu, individual, poate fi sub-optimală. Față de cel mai rău scenariu posibil, calea de mijloc este, desigur, cert… Citește mai multDilema prizonierului în colivia sa de aur

Reclama inteligentă și autoprotecție prin standarde și modele contractuale calitative

Ideea de standarde și modele contractuale este evocată de art. 1201-1203 C. civ., texte normative care reprezintă o recunoaștere a realității practice a utilizării pe scară largă a așa-numitelor „condiții generale de afaceri” și a contractelor de adeziune, preformulate, cocontractanții acestor emitenți de standarde și modele fiind deopotrivă consumatori și comercianți. Standardizarea contractuală poate atinge asemenea niveluri de stereotipie și notorietate încât să fie tranzacționate, ca atare, pe piețele reglementate de valori sau de mărfuri sau între creditorii financiari și colectorii de creanțe, sub… Citește mai multReclama <em>inteligentă</em> și autoprotecție prin standarde și modele contractuale calitative

Gheorghe Piperea: Eu militez pentru libertate şi echitate în economie şi în societate

Alina Matei: Mulţumesc, stimate domnule Profesor Gheorghe Piperea, pentru că aţi acceptat să acordaţi un interviu legat de numirea în calitate de consilier onorific al primului-ministru Mihai Tudose. V-a surprins numirea? Gheorghe Piperea: Mai mult decât numirea m-a surprins rapiditatea cu care s-au desfăşurat formalităţile. Alina Matei: Cum s-a întâmplat? V-a sunat primul-ministru? Aţi avut o întâlnire? Gheorghe Piperea: Am avut o întâlnire oficială în legătură cu o chestiune de insolvență. În cursul discuţiei, care a durat cca 20 de… Citește mai multGheorghe Piperea: Eu militez pentru libertate şi echitate în economie şi în societate

Despre efectele constatării caracterului abuziv al unor clauze contractuale

1. În prezentul studiu ne propunem să analizăm Decizia nr. 76/2017 pronunțată la data de 25 ianuarie 2017, în recurs, de Înalta Curte de Casație și Justiție, motivația fiind aceea de a nu lăsa să se propage la instanțele de drept comun o interpretare greșită a deciziei ÎCCJ. În susținerea recursului său, recurentul-reclamant a arătat că, în cadrul judecății în apel, instanța, deși a constatat caracterul abuziv al clauzelor prevăzute la art. 5.2 și 5.3 din contractul de credit, nu… Citește mai multDespre efectele constatării caracterului abuziv al unor clauze contractuale

Etica, bioetica şi contractele

1. Ordinea publică este o condiţie negativă de valabilitate a contractului[1], fiind principala limită a efectelor contractului. O valoare similară o au bunele moravuri. Într-adevăr, atât conform fostului art. 5 din Codul civil de la 1864, cât şi conform art. 11 din actualul Cod civil, părţile nu pot “deroga” prin convenţia lor particulară de la normele care interesează ordinea publică sau de la bunele moravuri. Din dispoziţiile relative la buna credinţă, din art. 14 alin. (1) C. civ, rezultă că… Citește mai multEtica, bioetica şi contractele