Riscul de dobândă în contractele de credit

Când dobânzile și celelalte costuri din contractul de credit sunt fixe pe toată perioada contractului, nu există un risc de dobândă. Când, însă, dobânzile sunt variabile, întrucât volumul de plăți la care este ținut debitorul crește în funcție de creșterea nivelului dobânzilor, există un risc de dobândă. În consecință, banca trebuie să îl avertizeze pe consumator asupra acestui risc, în perioada precontractuală, în așa fel încât acesta să își formeze conștient consimțământul de a contracta. Comerciantul care află, după punerea pe… Citește mai multRiscul de dobândă în contractele de credit

Dilema prizonierului în colivia sa de aur

Cum și-au construit băncile, singure, coliviile de aur ultra scumpe, în care sunt și vor rămâne captive: urmărind orbește, emoțional (sau cel mult oligo-rațional, stereotipic) propriul interes, refuzând cooperarea. Exact ca în Dilema Prizonierilor. Unele jocuri, așa cum este și jocul economic al concurenței, generează situații atât de dificile, încât până și soluția „rațională” a căii de mijloc, rezultată din primordialitatea interesului propriu, individual, poate fi sub-optimală. Față de cel mai rău scenariu posibil, calea de mijloc este, desigur, cert… Citește mai multDilema prizonierului în colivia sa de aur

Reclama inteligentă și autoprotecție prin standarde și modele contractuale calitative

Ideea de standarde și modele contractuale este evocată de art. 1201-1203 C. civ., texte normative care reprezintă o recunoaștere a realității practice a utilizării pe scară largă a așa-numitelor „condiții generale de afaceri” și a contractelor de adeziune, preformulate, cocontractanții acestor emitenți de standarde și modele fiind deopotrivă consumatori și comercianți. Standardizarea contractuală poate atinge asemenea niveluri de stereotipie și notorietate încât să fie tranzacționate, ca atare, pe piețele reglementate de valori sau de mărfuri sau între creditorii financiari și colectorii de creanțe, sub… Citește mai multReclama <em>inteligentă</em> și autoprotecție prin standarde și modele contractuale calitative

Gheorghe Piperea: Eu militez pentru libertate şi echitate în economie şi în societate

Alina Matei: Mulţumesc, stimate domnule Profesor Gheorghe Piperea, pentru că aţi acceptat să acordaţi un interviu legat de numirea în calitate de consilier onorific al primului-ministru Mihai Tudose. V-a surprins numirea? Gheorghe Piperea: Mai mult decât numirea m-a surprins rapiditatea cu care s-au desfăşurat formalităţile. Alina Matei: Cum s-a întâmplat? V-a sunat primul-ministru? Aţi avut o întâlnire? Gheorghe Piperea: Am avut o întâlnire oficială în legătură cu o chestiune de insolvență. În cursul discuţiei, care a durat cca 20 de… Citește mai multGheorghe Piperea: Eu militez pentru libertate şi echitate în economie şi în societate

Despre efectele constatării caracterului abuziv al unor clauze contractuale

1. În prezentul studiu ne propunem să analizăm Decizia nr. 76/2017 pronunțată la data de 25 ianuarie 2017, în recurs, de Înalta Curte de Casație și Justiție, motivația fiind aceea de a nu lăsa să se propage la instanțele de drept comun o interpretare greșită a deciziei ÎCCJ. În susținerea recursului său, recurentul-reclamant a arătat că, în cadrul judecății în apel, instanța, deși a constatat caracterul abuziv al clauzelor prevăzute la art. 5.2 și 5.3 din contractul de credit, nu… Citește mai multDespre efectele constatării caracterului abuziv al unor clauze contractuale

Etica, bioetica şi contractele

1. Ordinea publică este o condiţie negativă de valabilitate a contractului[1], fiind principala limită a efectelor contractului. O valoare similară o au bunele moravuri. Într-adevăr, atât conform fostului art. 5 din Codul civil de la 1864, cât şi conform art. 11 din actualul Cod civil, părţile nu pot “deroga” prin convenţia lor particulară de la normele care interesează ordinea publică sau de la bunele moravuri. Din dispoziţiile relative la buna credinţă, din art. 14 alin. (1) C. civ, rezultă că… Citește mai multEtica, bioetica şi contractele

Despre metamorfoza supra-realistă a unui concept. Nominalismul monetar

1. Creanta baneasca se stinge, in mod natural, prin remiterea de catre debitor a sumei de bani datorate[1]. Acesta este liberat de datoria baneasca daca remite creditorului suma nominala datorata (art. 1488 alin. 1 si art. 2158 alin. 1 C. civ.). In cazul imprumutului de consumatie, daca imprumutul poarta asupra unei sume de bani, imprumutatul nu este tinut sa inapoieze decat suma nominala primita, oricare ar fi variatia valorii acesteia, daca partile nu au convenit altfel (art. 2164 alin. 2… Citește mai multDespre metamorfoza supra-realistă a unui concept. Nominalismul monetar

Obligaţia de minime diligenţe în evitarea sau diminuarea prejudiciului sau De ce frica nu este mereu cel mai bun paznic al bostănăriei…

1.  Valorificand o solutie doctrinara traditionala in dreptul comertului international[1], o dispozitie de principiu din Conventia de la Viena din 1980 privind vanzarea internationala de bunuri (art. 77) precum si unul dintre Principiile UNIDROIT privind contractele comerciale internationale (editia 2004), art. 1534 alin. 1 C. civ. prevede ca, “daca, prin actiunea sau omisiunea sa culpabila, creditorul a contribuit la producerea prejudiciului, despagubirile datorate de debitor se vor diminua corespunzator”. Solutia diminuarii despagubirilor se aplica si atunci cand paguba a fost… Citește mai multObligaţia de minime diligenţe în evitarea sau diminuarea prejudiciului sau De ce frica nu este mereu cel mai bun paznic al bostănăriei…

De ce să nu asiști pasiv la incendiul propriei case

O noutate interesanta fata de reglementarea anterioara este introdusa de art. 1534 C. civ., conform caruia “daca, prin actiunea sau omisiunea sa culpabila, creditorul a contribuit la producerea prejudiciului, despagubirile datorate de debitor se vor diminua corespunzator”. Solutia diminuarii despagubirilor se aplica si atunci cand paguba a fost partial cauzata de un eveniment al carui risc a fost asumat de creditor. Mai mult decat atat, insa, conform art. 1534 alin. 2 C. civ., debitorul nu datoreaza despagubiri pentru prejudiciile pe… Citește mai multDe ce să nu asiști pasiv la incendiul propriei case

Concluziile Avocatului General în cauza C-186/16 – Andriciuc c. Banca Românească: Principiul nominalismului monetar nu este imperativ, instanţele având posibilitatea să constate caracterul abuziv al unei clauze ce impune restituirea creditului în CHF

Extras din concluziile Avocatului General: 57. Curtea a confirmat că articolul 1 alineatul (2) din Directiva 93/13 trebuie interpretat în sensul că o clauză contractuală, care figurează într‑un contract încheiat de un profesionist cu un consumator, este exclusă din domeniul de aplicare al acestei directive numai în cazul în care respectiva clauză contractuală reflectă conținutul unui act cu putere de lege sau al unei norme administrative obligatorii, aspect care trebuie verificat de instanța de trimitere (23). 58. În speță, este… Citește mai multConcluziile Avocatului General în cauza C-186/16 – Andriciuc c. Banca Românească: Principiul nominalismului monetar nu este imperativ, instanţele având posibilitatea să constate caracterul abuziv al unei clauze ce impune restituirea creditului în CHF