Author: Ioan LEȘ

1. O scurtă introducere Excepțiile reprezintă, în limbajul comun o abatere de la o regulă sau de la un principiu. Aceasta este accepțiunea pe care ne-o oferă și Dicționarul explicativ al limbii române. O atare accepțiune generală este promovată și de către doctrină. În terminologia juridică conceptul de excepție are un caracter tehnic și mult mai complex. Actualul Cod de procedură civilă ne oferă o definiție foarte elaborată a excepției și care ține seama de reperele sale fundamentale: subiecții excepției,… Citește mai multO privire generală asupra ordinii de soluționare a excepțiilor în procesul civil

1. O scurtă introducere în temă România a înregistrat la Consiliul JAI din data de 8 decembrie 2022 o mare surpriză, aceea de respingere a aderării noastre la spațiul de liberă circulație Schengen. În opinia multor analiști politici o atare soluție reprezintă un eșec extrem de dur pentru națiunea română și evident și pentru autoritățile reprezentative ale statului român. Iar acest lucru s-a petrecut în pofida aprecierilor aproape unanime ale statelor membre ale UE, cu excepția Austriei, țară, care, prin… Citește mai multOpinii despre aderarea la Schengen și suveranitatea poporului

1. Abordări generale și normative 1. O precizare prealabilă Calea procedurală a recursului este reglementată în ambele coduri de procedură. Instituția este reglementată în Codul de procedură civilă actual în art. 483-502, în Capitolul III, intitulat Căile extraordinare de atac, din Titlul II. La rândul său, Codul de procedură penală reglementează instituția în Capitolul V din Titlul III al Părții speciale, respectiv în secțiunea a 2-a, intitulată Recursul în casație. În dreptul nostru, recursul în casație are o îndelungată tradiție,… Citește mai multO abordare aprofundată și revoluționară a recursului în casație

1. Abordări generale și normative Constituția din anul 1991 a statuat, chiar în primul său articol, că țara noastră este un ”stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme… și sunt garantate”. O atare abordare este una naturală, căci existența unei veritabile democrații nu poate fi concepută fără respectarea regulilor esențiale ale statului de drept și fără promovarea consecventă a drepturilor sociale… Citește mai multStatul social și dreptul la un nivel de trai decent al românilor: o realitate efectivă sau o incontestabilă iluzie

REZUMAT În cuprinsul studiului de față, autorul realizează o scurtă radiografie a uneia dintre cele mai profunde crize din istoria justiției spaniole. Criza a fost determinată de poziția unor mari partide politice în privința reînnoirii Consiliului General al Puterii Judiciare al cărui mandat a expirat în decembrie 2018. Partidul Popular a fost cel care s-a opus cu tărie reînnoirii CGP înainte de realizarea unei reforme a Legii Puterii Judiciare și care să facă posibilă alcătuirea unui organism care să fie… Citește mai multDespre criza din justiția spaniolă

Rezumat Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a adoptat recent un set de recomandări adresate României și care vizează două domenii extrem de importante, cel judiciar și cel al luptei împotriva corupției. În cadrul studiului de față, autorul ne înfățișează principalele direcții implicate de Recomandările Adunării Parlamentare a Consiliului Europei în cele două domenii anterior precizate. Raportul prezentat de AP evidențiază și progresele substanțiale înregistrate de România în ultimii ani, dar și unele aspecte asupra cărora autoritățile române trebuie să adopte… Citește mai multDespre recentele Recomandări ale Adunării Parlamentare a Uniunii Europene adresate României

Reformele din justiție[1] reprezintă una dintre cele mai importante probleme cu care se confruntă lumea contemporană, iar faptul în sine nu trebuie să surprindă, căci istoria ne demonstrează interesul enorm pentru instituțiile judiciare. Tema reformelor din justiție este una recurentă și care tinde să se permanentizeze, iar acest lucru nu este valabil numai în România sau la nivelul unor țări din Europa Centrală și de Est, cum este cazul Poloniei și  Ungariei, pentru a oferi doar două exemple, ci și… Citește mai multReformele din justiție în lumea contemporană

1. O scurtă introducere în temă Demersul de față ne este prilejuit de o inițiativă legislativă de modificare a Legii nr. 47/1992 privitoare la organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dar și de mai recentele critici care s-au adus acesteia de actori politici importanți, inclusiv de deputați și senatori din partidul de guvernare și nu numai. Reamintim, în acest context, și frecventele referiri la necesitatea unei noi reforme constituționale, care ar urma să aibă în vedere și o nouă abordare cu… Citește mai multDespre oportunitatea unei ”mici reforme” a organizării Curții Constituționale

1. Preliminarii[1]. În reglementarea procesuală actuală, recursul se înfățișează, atât în materie civilă, cât și în materie penală, ca o cale extraordinară de atac a cărui scop fundamental este acela de a supune ”Înaltei Curți de Casație și Justiție examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile”. Această regulă procedurală este normativizată în art. 483 alin. (3) C. proc. civ. Codul de procedură penală conține și el o regulă identică în art. 433. Soluția promovată… Citește mai multReflecții doctrinare și jurisprudențiale asupra recursului civil

1. O sumară incursiune introductivă Noul Cod de procedură civilă, ca și cel anterior, conține unele prevederi semnificative în privința admisibilității și administrării probelor în cadrul căilor de atac de reformare. Demersul de față ne este sugerat de o jurisprudență recentă privitoare la admisibilitatea probelor noi în apel. În cadrul acestei incursiuni doctrinare și jurispudențiale nu ne propunem un examen aprofundat asupra tuturor aspectelor pe care le implică admisibilitatea probelor în apel și recurs, ci doar una sumară în contextul… Citește mai multAdmisibilitatea probelor noi în căile de atac de reformare reglementate de Noul Cod de procedură civilă