Valeriu Stoica, verb

L-am cunoscut pe profesorul Valeriu Stoica întâi din cărți, apoi din discursuri și, în cele din urmă, din vinuri. Când l-am întâlnit, era (sau fusese deja) profesor, avocat, judecător, ministru. Devenise cunoscut pentru creațiile sale (în universitate, justiție, politică) și pentru pasiunile sale (aceleași, desigur, la care s-ar adăuga poezia și vinul). Traversase mai multe epoci; cunoscuse puterea, în diversele sale forme; excelase profesional; marcase existențe; se bucura de recunoaştere şi apreciere. De numele său erau legate cărți, legi, instituții… Citește mai multValeriu Stoica, verb

Transparența costurilor în contractele de credit pentru consumatori. Cât de departe trebuie să ajungă Curtea de Justiție a Uniunii Europene ca să afle că a greșit drumul?

* Acest studiu a fost publicat în volumul In Honorem Dan Chirică. Între dogmatica dreptului și rațiunea practică (editor principal Dan Andrei Popescu, coeditori Ionuț-Florin Popa, Sergiu Golub, Liviu-Marius Harosa), Ed. Hamangiu, București, 2018. 1. Introducere. Curtea de Justiție a Uniunii Europene a avut, în special în ultimii ani, un rol major în orientarea mecanismului de intervenție judiciară pentru eliminarea clauzelor abuzive din contractele încheiate cu consumatorii[1]. Terenul de intervenție cel mai fertil s-a dovedit a fi cel al creditelor… Citește mai multTransparența costurilor în contractele de credit pentru consumatori. Cât de departe trebuie să ajungă Curtea de Justiție a Uniunii Europene ca să afle că a greșit drumul?

Standardul „consumatorului mediu” și consimțământul pentru prelucrarea datelor cu caracter personal

1. Introducere. Principiul potrivit căruia datele cu caracter personal nu pot fi exploatate în scopuri economice fără consimțământul consumatorului fundamentează evoluțiile normative recente care au ca obiect procesul de dataficare, influențând mecanismele contractuale care stau la baza comunicațiilor personale în mediul virtual, a rețelelor de socializare, a navigării pe World Wide Web, a shopping-ului online sau a internet banking-ului. De la preferințele utilizatorilor motoarelor de căutare până la caracteristicile comportamentului comercial al consumatorilor online, datele cu caracter personal, devenite o… Citește mai multStandardul „consumatorului mediu” și consimțământul pentru prelucrarea datelor cu caracter personal

Riscul valutar, impreviziunea și conversia creditelor în valută

1. Impreviziunea – de la law in books la law in action. Provocarea lansată de Curtea Constituțională judecătorului român. Studiul de față constituie o continuare a analizei[1] pe care am făcut-o pe marginea Legii conversiei creditelor în valută[2], anterior constatării neconstituționalității sale prin Decizia Curții Constituționale nr. 62 din 7 februarie 2017[3]. Studiul este provocat de faptul că, subsecvent intervenției Curții Constituționale, cea mai importantă decizie a acesteia în materia conversiei creditelor în valută devine, paradoxal, nu cea privind Legea conversiei… Citește mai multRiscul valutar, impreviziunea și conversia creditelor în valută

Protecția consumatorilor prin conversia creditelor în valută

Contextul Textul de față reprezintă forma nedefinitivă a unui studiu care urmează să fie propus spre publicare Revistei române de drept privat. Caracterul provizoriu al anumitor soluții este explicat prin intenția autorului de a face public textul înainte ca instanța de control constituțional să se pronunțe în această materie. 1. Introducere. O nouă generație de instrumente pentru protecția consumatorilor de credite. Lista instrumentelor de protecție a consumatorului de credite pare inepuizabilă. Iniţiate în Europa cu câteva decenii în urmă, politicile… Citește mai multProtecția consumatorilor prin conversia creditelor în valută

Cum (nu) îl protejează pe consumator Legea privind insolvența persoanelor fizice

Lucian BERCEA

1. Contextul Procedurile de insolvenţă a particularilor urmăresc, indiferent de model, transformarea comportamentului financiar deformat al consumatorului supraîndatorat într-unul de participare activă la circuitul economic şi încearcă să rezolve tensiunile eternului conflict dintre interesele creditorilor (care vor să fie plătiţi sau, cel puţin, să obţină un anumit tip de satisfacţie pentru că nu sunt plătiţi) şi cele ale debitorilor (care caută un refugiu în calea acţiunilor creditorilor şi, eventual, o ieşire onorabilă din starea de supraîndatorare). Fie că sunt bazate… Citește mai multCum (nu) îl protejează pe consumator Legea privind insolvența persoanelor fizice