Protecția consumatorului se face ”ca sarea în bucate”: prin măsuri necesare și fără excese (Despre Ordonanța CJUE în cauza C-75/19)

Prin Ordonanța din 6 noiembrie 2019 în cauza C-75/19, contopind cele două întrebări puse de Tribunalul Mureș, Curtea a stabilit că ”Directiva 93/13/CEE trebuie interpretată în sensul că se opune unei norme de drept național în temeiul căreia un consumator care a încheiat un contract de credit cu o instituție de credit și împotriva căruia acest profesionist a început o procedură de executare silită este decăzut din dreptul de a invoca existența unor clauze abuzive pentru a contesta procedura menționată… Citește mai multProtecția consumatorului se face ”ca sarea în bucate”: prin măsuri necesare și fără excese (Despre Ordonanța CJUE în cauza C-75/19)

Considerații privind accesiunea imobiliară artificială, cu privire specială asupra situației în care constructorul a constituit un drept de ipotecă asupra construcției

1. Aspecte introductive. În materia accesiunii imobiliare artificiale, elementele de continuitate în plan legislativ arată faptul că, atât sub imperiul Codului civil de la 1864, cât și în reglementarea Codului civil în vigoare, această instituție stabilește regula potrivit căreia bunul accesoriu își pierde individualitatea prin încorporarea sa în bunul principal, astfel încât bunul accesoriu îi revine proprietarului bunului principal – art. 577 C.civ. și art. 493 și 494 C.civ. 1864. Astfel, accesiunea conduce, în mod obișnuit, la modificarea obiectului dreptului… Citește mai multConsiderații privind accesiunea imobiliară artificială, cu privire specială asupra situației în care constructorul a constituit un drept de ipotecă asupra construcției

Și Decizia ÎCCJ nr. 56/2019 menține impreviziunea din Legea dării în plată în matca ei judiciară originară…

După decizia Curții Constituționale din data de 6 noiembrie 2019[1], prin care s-a constatat neconstituționalitatea prezumțiilor de impreviziune, la data de 11 noiembrie 2019, în Dosarul nr. 2148/1/2019[2], Înalta Curte de Casație și Justiție a respins ca inadmisibilă cererea pentru dezlegarea unor probleme de drept, formulată de Curtea de Apel Cluj, prin care s-a solicitat să se lămurească următoarele două chestiuni de drept: ”1. În analiza impreviziunii, este suficient ca instanța să constate că există fluctuațiile cursului valutar, respectiv a… Citește mai multȘi Decizia ÎCCJ nr. 56/2019 menține impreviziunea din Legea dării în plată în matca ei judiciară originară…

Inutila exortație a prezumțiilor de impreviziune în Legea dării în plată

1. Premise legislative Legea pentru modificarea Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite a avut la bază o propunere legislativă, care, în varianta inițială avea un articol unic prin care se urmărea abrogarea art. 4 alin. (1) din Legea nr. 77/2016 care excepta din sfera legii creditele acordate în cadrul Programului „Prima Casă”. În condițiile în care abrogarea art. 4 alin. (1) a fost criticată, cu argumente de natură… Citește mai multInutila exortație a prezumțiilor de impreviziune în Legea dării în plată

Natura juridică și efectele renunțării la compensația legală

Despre compensație, s-ar putea spune că este acel mod de stingere a obligațiilor (art. 1.615 C. civ.) care apare chiar mai firesc decât plata însăși, aceasta din urmă reprezentând executarea voluntară a obligației asumate de debitor față de creditorul său. Într-adevăr, întrucât plata este un contract[1], înseamnă că aceasta presupune acordul de voințe al creditorului și debitorului; or, creditorul poate să refuze primirea plății de la debitorul său[2], motiv pentru care debitorul va trebui să-l pună în întârziere (art. 1.510… Citește mai multNatura juridică și efectele renunțării la compensația legală

Errare humanum est sed perseverare diabolicum… Despre eroarea Curții Constituționale în Decizia nr. 358/2018 și cum ar putea fi îndreptată

1. Chestiunea în discuție: mențiunea „general obligatorie” din dispozitivul și considerentele Deciziei nr. 358/2018 Prin Decizia nr. 358/2018 asupra cererii de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională dintre ministrul justiției, pe de o parte, și Președintele României, pe de altă parte, publicată în Monitorul Oficial nr. 473 din 07.06.2018, Curtea Constituțională a stabilit: „Constată existența unui conflict juridic de natură constituțională între ministrul justiției și Președintele României, generat de refuzul Președintelui României de a da curs propunerii de revocare… Citește mai multErrare humanum est sed perseverare diabolicum… Despre eroarea Curții Constituționale în Decizia nr. 358/2018 și cum ar putea fi îndreptată

De la protecția consumatorilor la discriminare în propunerea de eliminare a caracterului de titlu executoriu al contractelor încheiate de instituțiile de credit

I. Precizări prealabile Potrivit art. 120 alin. (1) din OUG nr. 99/2006, „Contractele de credit, inclusiv contractele de garanţie reală sau personală, încheiate de o instituţie de credit constituie titluri executorii.”[1] Camera Deputaților are în dezbatere o propunere legislativă (PL-x 164/2018), adoptată de Senat la 26.03.2018, al cărui conținut principal îl constituie completarea art. 120 din OUG nr. 99/2006 cu un alineat nou care să facă inaplicabile în raporturile dintre creditor și consumatori prevederile alin. (1). Astfel, textul are următorul… Citește mai multDe la protecția consumatorilor la discriminare în propunerea de eliminare a caracterului de titlu executoriu al contractelor încheiate de instituțiile de credit

Et resurrectionis erimus: calea de atac a apelului sau anularea hotărârii declarative de moarte?

Autori: prof. univ. dr. Marieta AVRAM, av. Mihai Vladimir POENARU I. PRELIMINARII 1. Cauzele având ca obiect cereri de declarare judecătorească a morții sunt, din fericire, rare în practica instanțelor de judecată, iar cazurile de „înviereˮ a persoanei declarată moartă prin hotărâre judecătorească sunt și mai rare. Tocmai de aceea, atunci când apar în practică, se cuvine atenție sporită, nu numai dintr-o curiozitate științifică sau publicitară, dar mai ales pentru că este o bună ocazie de a reflecta asupra textelor… Citește mai mult<em>Et resurrectionis erimus</em>: calea de atac a apelului sau anularea hotărârii declarative de moarte?

O coadă de cometă: notificarea de dare în plată formulată de garantul ipotecar pentru stingerea datoriei debitorului persoană juridică

Autori: prof. univ. dr. Marieta AVRAM, Elena-Adina POPESCU A. O ipoteză atipică Deși vâlvoarea de cometă a controversatei Legi nr. 77/2016 privind darea în plată a unor imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite[1] s-a mai domolit, în practica bancară și a instanțelor judecătorești  au apărut notificări în unele situații complexe în care, pe lângă debitorul principal, există și garanți personali sau ipotecari. Fără a epuiza întreaga problematică pe care o ridică prezența garanților personali sau ipotecari în mecanismele… Citește mai multO coadă de cometă: notificarea de dare în plată formulată de garantul ipotecar pentru stingerea datoriei debitorului persoană juridică

Efectul suspensiv al notificării de dare în plată oglindit în Decizia Curții Constituționale nr. 93/2017: o sabie cu dublu tăiș  

 I. Considerații generale privind Decizia Curții Constituționale nr. 93/2017    După Decizia Curții Constituționale nr. 623/2016, una dintre problemele rămase nerezolvate a fost aceea a efectului suspensiv al notificării de dare în plată[1]. Întrebarea, care s-a pus imediat după motivarea deciziei și la care s-a răspuns prin Decizia nr. 93/2017[2] era legată de compatibilitatea sau incompatibilitatea acestui efect cu teoria impreviziunii, în configurația pe care aceasta o avea sub imperiul Codului civil din 1864, aplicabil contractelor de credit care formau obiectul… Citește mai multEfectul suspensiv al notificării de dare în plată oglindit în Decizia Curții Constituționale nr. 93/2017: o sabie cu dublu tăiș