Din Galeria marilor noștri profesori juriști. In Memoriam Constantin G. DISSESCU (1854-1932) și George G. TOCILESCU (1852-1904), corifeii primei școli de constituționaliști și proceduriști de la Facultatea de Drept din București

I. Prof. univ. dr. Constantin G. DISSESCU (1854-1932) Judecător, profesor universitar (1978-1932), decan, cu două mandate, la Facultatea de Drept București, avocat al Statului, Ministru al justiției, senator și Deputat de Vâlcea, avocat, director al revistei ”Dreptul” timp de 32 de ani (1901-1932), eseist, autorul primului Curs (Tratat) de drept constituțional (3 volume – 1890-1892) și promotor al reformei codului de procedură civilă (1865), prin legea promulgată la 14.03.1900, ”reforma Dissescu”, Raport asupra ”Constituției de reunificării” din anul 1923. Motto:… Citește mai multDin Galeria marilor noștri profesori juriști. <em>In Memoriam </em>Constantin G. DISSESCU (1854-1932) și George G. TOCILESCU (1852-1904), corifeii primei școli de constituționaliști și proceduriști de la Facultatea de Drept din București

Succinte considerații relative la prioritatea dreptului Uniunii Europene în materia civilă și de procedură civilă în raport cu dreptul intern: art. 4-5 NCC și art. 3-4 NCPC vs. art. 148 din Constituție și art. 3-4 și 6 din TUE / art. 288 TFUE

Rezumat: După aderarea României la Uniunea Europeană s-a produs o anumită reconfigurare a efectelor dreptului unional asupra dreptului național  instituindu-se și o prioritate în raportul dintre aceste două sisteme juridice. Noua ordine juridică a UE, este stabilită în Tratatul[1] de la Lisabona. Chiar dacă, în mod oficial, Tratatul nu consacră expres supremația dreptului Uniunii Europene asupra legislațiilor naționale ale Statelor  naționale membre, are atașată Declarația nr. 17 cu privire la supremație, care se referă la Serviciul Juridic al Consiliului și reiterează… Citește mai multSuccinte considerații relative la prioritatea dreptului Uniunii Europene în materia civilă și de procedură civilă în raport cu dreptul intern: art. 4-5 NCC și art. 3-4 NCPC vs. art. 148 din Constituție și art. 3-4 și 6 din TUE / art. 288 TFUE

Succinte considerații pentru sistematizarea, simplificarea și modernizarea reglementărilor STATUTULUI profesiei juridice a executorului judecătoresc în România

Motto: “Nu există justiție și dreptate înfăptuită fără ca hotărârile judecătorești să fie executate” Sumar 1. Introducere 2. Liniile directoare pentru aplicarea Recomandării Consiliului Europei-CEPEJ-Rec (2009) 11 din 17.12.2009 3. Textele relevante din Legea nr. 188/2000, actualizată 3.1. Dispoziții generale 3.2. Statutul profesiei juridice de executor judecătoresc 4. Dispoziții din Codul de procedură civilă 5. Texte din propunerea unui proiect de lege, ediția 2020, trimisă de UNEJ la Ministerul Justiției 5.1. Obiectul, natura funcției și actele executorului judecătoresc 5.2. Statutul… Citește mai multSuccinte considerații pentru sistematizarea, simplificarea și modernizarea reglementărilor STATUTULUI profesiei juridice a executorului judecătoresc în România

Galeria marilor noștri profesori. In Memoriam Octavian Căpățînă – 100 de ani de la naștere (14.10.1921 – 14.10.2021) – prof. univ. dr. emerit, judecător, cercetător științific privatist, arbitru, conducător de doctorat, doctrinar prestigios

Motto: ”Înțelesurile unei vieți se conturează uneori mai deplin printr-un epitet or un simbol, decât trecând firul cronologiei”. ”În anii târzii ai vieții, privirile încetează să mai cate cu speranță înainte, răsucindu-se către tot ce a fost. Trecerea pe sub furcile caudine ale unui secol de pervestit prin înșelăciune, prin impostură, prin hărțuire, frânge elanuri, întinează crezuri, desfinde valențe”. (Octavian Căpățînă, ”Dreptul concurenței comerciale” – 1994, Lumina Lex, p. 297) 1. Principalele date biografice 1.1. Născut în Cernăuți, în vestita… Citește mai multGaleria marilor noștri profesori. <em>In Memoriam</em> Octavian Căpățînă – 100 de ani de la naștere (14.10.1921 – 14.10.2021) – prof. univ. dr. emerit, judecător, cercetător științific privatist, arbitru, conducător de doctorat, doctrinar prestigios

Principiul supremației dreptului UE în jurisprudența CJUE și CCR – cu referire specială la Decizia 2006/928 a Comisiei Europene de instituire a MCV – 2007 – România și Bulgaria. Hotărârea CJUE din 18.05.2021 și Decizia CCR nr. 104/2018 evaluată de instanța europeană. Raportul MCV publicat la 09.06.2021 de către Comisia Europeană ca instrument al Mecanismului Statului de Drept – 2020 al UE

Sumar 1. Hotărârea Marii Camere a CJUE din 18.05.2021 din Cauza C-195/19 – Extras referitor la principiul supremației dreptului UE 2. Deciziile Curții Constituționale a României invocate în Hotărârea CJUE din 18.05.2021 2.1. Decizia CCR nr. 104/06.03.2018 2.2. Decizia CCR nr. 64/24.05.2015 2.3. Decizia CCR nr. 683/23.06.2012 2.4. Decizia CCR nr. 668/18.05.2011 3. Decizia CCR din 08.06.2021 4. Decizii ale Curții Constituționale Federale a Germaniei 4.1. Decizia din 31.06.2009 relativa la ratificarea Tratatul de la Lisabona – TUE și TFUE… Citește mai multPrincipiul supremației dreptului UE în jurisprudența CJUE și CCR – cu referire specială la Decizia 2006/928 a Comisiei Europene de instituire a MCV – 2007 – România și Bulgaria. Hotărârea CJUE din 18.05.2021 și Decizia CCR nr. 104/2018 evaluată de instanța europeană. Raportul MCV publicat la 09.06.2021 de către Comisia Europeană ca instrument al Mecanismului Statului de Drept – 2020 al UE

Efectul pozitiv al lucrului judecat în procesul civil. Privire succintă

”Oricare dintre părți poate OPUNE lucru anterior judecat într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluționarea acestuia din urmă” (art. 431 alin. 2 NCPC) I. Principiul securității juridice în interpretarea și aplicarea unitară a legii. Cadrul general. 1. Jurisprudența constituțională, judiciară și arbitrală – izvor primordial al creării și afirmării principiilor fundamentale ale dreptului, precum și a soluțiilor legislative. 1.1. Preeminența dreptului într-o societate democratică are ca piloni principali: – principiul securității juridice, în plan legislativ și jurisprudențial; – principiul statului… Citește mai multEfectul pozitiv al lucrului judecat în procesul civil. Privire succintă

Moralizarea arbitrajului comercial. Avizul Consiliului Europei nr. 7 din 27.10.2014 privind criteriile de evaluare a arbitrilor

1. CEDO. Arbitraj Comercial. Frauda arbitrală. Lipsa de imparțialitate a unui colegiu arbitral, datorită unor legături strânse cu una din părțile litigiului comercial. Hotărârea CEDO din 20.05.2021 în cauza BEG SpA c. Italia (nr. 5312/2011) – încălcarea art. 6 (1) din Convenție – dreptul la un proces echitabil. 1.1. Obiectul cauzei privește arbitrajul unui litigiu izvorând dintr-un contract de aprovizionare cu energie hidroelectrică în vederea producției de electricitate în Albania, implicând societatea reclamantă și ENEL POWER, derivată din ENEL. Încălcarea… Citește mai multMoralizarea arbitrajului comercial. Avizul Consiliului Europei nr. 7 din 27.10.2014 privind criteriile de evaluare a arbitrilor

CEDO. Prima decizie a Marii Camere asupra vaccinării infantile obligatorii

I. Circumstanțele concrete ale cauzei. 1. Prin decizia Marii Camere din 08.04.2021 (cauza nr. 47621/13-Vavřička și 5 alții reclamanți vs. Republica Cehă), definitivă, conform art. 44 din Convenție, CEDO a statuat, cu majoritatea de 15 judecători[1], că NU a fost încălcat dreptul la viață privată, garantat de art. 8 din Convenție. 2. Principalele fapte.[2] 2.1. Cererea nr. 47621/13-Vavřička vs. Republica Cehă, înregistrată la 23.07.2013 (cu aproape 8 ani în urmă) privește condamnarea la amendă administrativă a reclamantului P.V., în 2003, pentru… Citește mai multCEDO. Prima decizie a Marii Camere asupra vaccinării infantile obligatorii

Raportul dintre dreptul UE și dreptul național al Statelor membre. Unele observații privind Mecanismul Statului de Drept 2020 al UE vs. Mecanismul de Cooperare și Verificare – MCV, România și Bulgaria – 2007-2019

Sumar I. Preeminența dreptului într-o societate democratică 1. Evoluția conceptului și Statul de drept 2. Preeminența dreptului și securitatea juridică 2.1. Statul de drept și ideologia drepturilor omului 2.2. Securitatea juridică – principiu fundamental al statului de drept 3. Observații succinte asupra jurisprudenței europeane privind evoluția și conținutul principiului preeminenței dreptului II. Raportul dintre dreptul UE și dreptul național al Statelor membre. Sinteza de texte, de doctrină și de jurisprudență 1. Obiectul și limitele stabilite de TUE și de TFUE… Citește mai multRaportul dintre dreptul UE și dreptul național al Statelor membre. Unele observații privind Mecanismul Statului de Drept 2020 al UE vs. Mecanismul de Cooperare și Verificare – MCV, România și Bulgaria – 2007-2019

Jurisdicții constituționale în UE. Observații succinte asupra compoziției curților constituționale, desemnării și calificării membrilor acestora: Franța, Italia, Belgia, Spania, Portugalia, Polonia, România

I. Curți constituționale ale unor State membre UE 1. Consiliul Constituțional al Franței 1.1. Compunerea: a) este compus din 9 membri, cu mandate pe o durată de 9 ani, NUMIȚI de: președintele Republicii (3) și de președinții celor două camere parlamentare – Senatul (3) și Adunarea națională (3). b) Foștii președinți ai Republicii sunt membrii de drept ai Consiliului Constituțional. c) Președintele CCF este numit de președintele Republicii si are votul decisiv în caz de egalitate. 1.2. Membrii CCF din… Citește mai multJurisdicții constituționale în UE. Observații succinte asupra compoziției curților constituționale, desemnării și calificării membrilor acestora: Franța, Italia, Belgia, Spania, Portugalia, Polonia, România