Author: Marin VOICU

I. Noul ”asalt politic” asupra Tratatelor UE, în perspectiva federalizării și anihilării suveranității naționale. 1. Acum 20 de ani, viitorul UE părea că este cel constituțional, după elaborarea și aprobarea Proiectului Constituției UE, de Comisia Valéry Giscard d’Ėstaing, însă prin respingerea acestuia, de referendumurile din cele două state fondatoare – Franța și Olanda (Țările de Jos) – iunie 2005, s-a intrat într-o nouă fază, mai lucidă și realistă, aceea a renegocierii Tratatelor Maastricht/Amsterdam și adoptării celor două tratate, în vigoare… Citește mai multProcesul constituționalizării UE și de omogenizare constituțională – obiective străine TUE și TFUE, dar ”supraîncălzite” la sfârșit de mandat, la Bruxelles

I. Preliminarii 1. De peste 25 de ani (1998-2023), sub imboldul și asistența inițială a reputatului prof. univ. dr. Octavian Căpățână, încercăm să atragem atenția autorităților naționale asupra unei necesități istorice de codificare într-un domeniu vital pentru România – elaborarea Codului Maritim Român, deziderat impus și promis repetat de puterea legislativă. Relevante sunt unele demersuri, precum: Buletinul jurisprudenței maritim – 1998, volumele de jurisprudență maritimă română (1887-2001), cele patru culegeri de Convenții maritime internaționale (2000-2002), volumul ”Instituții de drept maritim… Citește mai multIntroducere în dreptul maritim – către un Cod maritim român

I. CONFERINȚE ȘI SESIUNI ȘTIINȚIFICE, ORGANIZATE SUB EGIDA ASJR – SECȚIA DE DREPT INTERNAȚIONAL ȘI DREPT COMPARAT 1. ”Starea JUSTIȚIEI după aderarea la Uniunea Europeană”, în parteneriat cu Universitatea ”Ovidius” din Constanța. Comunicări: 1) Prof. Nicolae Popa – președintele Secției de teorie, filosofie și istoria dreptului a ASJR; 2) Prof. Ioan Chelaru – președintele ASJR; 3) Prof. univ. dr. Valeriu Stoica; 4) Prof. univ. dr. Mircea Duțu; 5) Prof. univ. dr. Marin Voicu – președintele Secției de drept internațional și… Citește mai multSinteză cu privire la manifestările științifice organizate de Secția de drept internațional și drept comparat în parteneriat cu Universitatea ”Ovidius” din Constanța, Facultatea de drept și științe administrative și cu alte instituții de specialitate, precum și lucrările (tratate, manuale, cursuri), studiile, articolele și comunicările științifice ale membrilor Secției, în perioada 2020-2023

1. Îmi amintesc adesea, cu tandrețe și mândrie, momentele și, mai ales, ambianța extraordinară din grupul de intelectuali constănțeni, animați de dorința și voința energică pentru înființarea Universității de Stat ”Ovidius”, purtând numele glorios al poetului exilat la Tomis, dar, în mod deosebit, îmi stăruie în memorie ziua de 19 octombrie 1992, cunoscută până atunci ca ”Ziua Recoltei”, când într-o atmosferă de bucurie și solidaritate, a avut loc INAUGURAREA Facultății de Drept, în Aula Magna a Universității, din Bd. Mamaia. Prelegerea… Citește mai multUn nou OMAGIU Profesorului de neuitat, OCTAVIAN CĂPĂȚÎNĂ, la 30 de ani de la înființarea Facultății de Drept a Universității ”Ovidius” din Constanța

SUMAR Introducere I. Pandectele României – C. Hamangiu (1921-1939) 1. Apariție și structură tematică 2. Prestigiul în lumea juridică II. Unele texte cu reflexe contemporane 1. ”Justiția și viața” – ”Pandectele săptămânale” nr. 30/1936 2. ”Criza de justiție” – Pandectele săptămânale” nr. 30-31/1936 3. ”Empirismul în justiție” – Pandectele săptămânale” 1936 4. ”Deblocarea Secției a III-a la Înalta Curte de Casație și Justiție – ”Pandectele săptămânale” nr. 27-28/1933, de Eugen Petit, consilier de casație 5. ”Cadrul justiției” – Pandectele săptămânale”… Citește mai mult”Pandectele Române – C. Hamangiu” (1921-1939) în doctrina și jurisprudența interbelică – 90 de ani de la trecerea în neființă a fondatorului, marele civilist Acad. prof. univ. dr. Constantin Hamangiu (1932-2022)

I. Protecția europeană a drepturilor victimei infracțiunilor – eșec istoric. 1. Convenția Consiliului Europei privind despăgubirea victimelor infracțiunilor de violență, adoptată la 24.11.1983, a ajuns la ”vârsta” de 40 de ani, fiind ratificată de România prin Legea nr. 304/2005 (M.Of. nr. 960/28.10.2005). Texte iluzorii: – art. 2 – 1. ”În cazul în care despăgubirea nu poate fi integral asigurată prin alte surse, statul trebuie să îşi aducă contribuţia la despăgubirea: a) persoanelor care au suferit vătămări corporale grave sau deteriorarea… Citește mai multVictimele infracțiunilor și drepturile lor iluzorii – marii uitați ai justiției penale și ai Statului de drept

SUMAR 1. Puterea executivă din România NU a recunoscut, în ultimii ani, supremația Constituției, în raport cu dreptul UE, în pozițiile adoptate față de rapoartele MCV ori în procedurile CJUE, manifestându-se, fără niciun respect, față de principiul constituțional al loialității instituționale. 1.1. Precedentul a fost, însă, creat de Guvern prin Agentul guvernamental la CEDO, în anumite cauze vs. România, cu nesocotirea jurisprudenței CCR și a ICCJ (ex. cauza Kövesi – 2019, în care, în baza deciziei CCR, președintele României a… Citește mai multNeutralizarea/”relativizarea” obligativității deciziilor CCR și ÎCCJ, la cererea expresă a Guvernului României (??), adresată CJUE – caz unic în analele instanței unionale

SUMAR SUMAR 1. Memorandumul Curții Europene a Drepturilor Omului 2. Declarația apel de la Reykjavik – 17.05.2023 2.1. Cele cinci obiective majore ale Consiliului Europei 2.2. Declarațiile politice și Principiile de la Reykjavik 3. Unele observații asupra Consiliului Europei, cu referire specială la funcționarea CEDO 4. Concluzii * Al 4-lea SUMMIT al Șefilor de State și de Guverne al Consiliului Europei, desfășurat la Reykjavik, în zilele de 16-17 mai 2023, a avut ca obiect ”recentrarea misiunii Consiliului Europei în vederea… Citește mai multRecentrarea misiunii Consiliului Europei și a CEDO în perspectiva noilor amenințări asupra democrației și a drepturilor omului – Summitul șefilor de State și de Guverne, Reykjavik, 16-17 mai 2023. ”Declarația apel” a Summitului

SUMAR I. Doctrina juridică relevantă privind ordinea soluționării excepțiilor 1. În opinia reputatului profesor Ioan Leș, exemplar demonstrată[1], legiuitorul român ”a pus pe același plan excepțiile de fond cu cele de procedură, evident, din punct de vedere al procedurii de soluționare. Așadar, din acest punct de vedere, natura excepției nu primește relevanță deosebită, esențial fiind ca toate aceste excepții să facă de prisos cercetarea fondului ori administrarea de probe”. În același sens și alți autori de prestigiu au relevat că… Citește mai multSuccinte observații privind ordinea soluționării excepțiilor procesuale cu referire specială la excepția de netimbrare vs. excepția de necompetență și excepția de inadmisibilitate