Convenția pentru recunoașterea și executarea sentințelor arbitrale străine – New York, 10.06.1958 – 60 de ani de la adoptare

Introducere 1. La aniversarea „varstei de 40 de ani” a Conventiei 1958, profesorul Albert Jan Van Den Berg a publicat in Buletinul ICC un articol intitulat „Refuzul de executare in virtutea Conventiei New York 1958: cateva cazuri de deficiente”, pentru ca, la 50 de ani, in acelasi prestigios Buletin (nr. 2-2007), sa reia examenul sub un titlu similar, prezentand analitic un numar impresionant de hotarari arbitrale, preluate din „Yearbook Commercial Arbitration” – XXVIII – 2003, pp. 562-738 (dintre cele 1400 de… Citește mai multConvenția pentru recunoașterea și executarea sentințelor arbitrale străine – New York, 10.06.1958 – 60 de ani de la adoptare

CSM vs. ICCJ și Ministerul Public. Unele antagonisme și complicități

I. Cadrul constitutional A. Rolul si functiile constitutionale 1. Judecatorii si instantele judecatoresti – Puterea judecatoreasca 1.1. Infaptuirea justitiei (art. 124 – Constitutia Romaniei) „Justitia se infaptuieste in numele legii”, de catre „Judecatorii independenti”, care „se supun NUMAI legii”, si devin „INAMOVIBILI”, prin numirea de catre Presedintele Romaniei (art. 125 – Statutul judecatorilor). 1.2. ”Realizarea justitiei (art. 126, alin. 1, alin. 3 si alin. 4) „Justitia se realizeaza prin ICCJ si prin celelalte instante judecatoresti, stabilite de lege”. 2. Ministerul… Citește mai multCSM vs. ICCJ și Ministerul Public. Unele antagonisme și complicități

Ignorarea de către România a Consultanței (95) 5 din 03.11.1994 a Consiliului Europei privind „Restituirea către foștii proprietari a imobilelor trecute în proprietatea statului sub regimurile comuniste aflate în țările Europei Centrale și orientale” și efectele sale negative

I. Preliminarii postdecembriste 1. In acord cu opinia CSM, in luna iunie 1994, Ministrul Justitiei, Gavril Iosf Chiuzbaian, a formulat o solicitare catre Consiliul Europei, Directia juridica, in numele Guvernului Romaniei (stat membru al CE din data de 07.10.1993 si al jurisdictiei CEDO din 20.06.1994), pentru o consultanta privind cadrul  legislativ intern din tarile Europei centrale si orientale, respectiv la restituirea catre fostii proprietari a imobilelor trecute in proprietatea statului sub regimurile comuniste. Aceasta consultanta era necesara in contextul in care… Citește mai multIgnorarea de către România a Consultanței (95) 5 din 03.11.1994 a Consiliului Europei privind „Restituirea către foștii proprietari a imobilelor trecute în proprietatea statului sub regimurile comuniste aflate în țările Europei Centrale și orientale” și efectele sale negative

Deciziile definitive ale CCR date în soluționarea conflictelor juridice de natură constituțională NU sunt doar ACTE CONSULTATIVE

1. Texte constituționale de referință: 1.1. ”Art. 146 (1) lit. „e”: „Curtea Constituțională are următoarele atribuții: e) soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice, la cererea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a primului-ministru sau a preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii”. 1.2. Art. 147 (4): „Deciziile Curţii Constituţionale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor.” 2. Unele observații asupra aplicării textelor. 2.1…. Citește mai multDeciziile definitive ale CCR date în soluționarea conflictelor juridice de natură constituțională NU sunt doar ACTE CONSULTATIVE

Comisia Europeană: Raport privind Starea justiției civile, comerciale și de contencios administrativ în Statele Uniunii Europene – 2016.  MCV – instrument politic de discriminare a României, ca Stat membru al UE

– Sumar – I. Considerații generale introductive 1. Raportul dintre dreptul UE și dreptul național al Statelor membre. Succinte observații privind Tratatele UE  1.1. Textele relevante din Tratatul UE 1.2. Constituția României și dreptul UE 2. Actele juridice ale UE și forța lor obligatorie în Statele membre 2.1. Actele juridice reglementate în TFUE 2.2. Celelalte acte ale instituțiilor UE. Declarațiile, scrisorile, comunicările, concluziile, conferințele de presă, s. a.  și „valorizarea” lor în (de) Statele membre ale UE 2.3. Actele juridice,… Citește mai multComisia Europeană: Raport privind Starea justiției civile, comerciale și de contencios administrativ în Statele Uniunii Europene – 2016.  MCV – instrument politic de discriminare a României, ca Stat membru al UE

Din nou despre confuzia privind statutul constituțional și legal al judecătorilor și procurorilor, în contextul adoptării noilor „legi ale justiției”

1. In mai multe articole, publicate pe JURIDICE.ro si reunite in volumele I si II „Starea Justitiei”, Editura „Universul Juridic”- 2017, am formulat unele observatii critice asupra reglementarii din Legea nr. 303/2004 si sugestii pentru separarea deplina a statutului legal al procurorilor fata de cel al judecatorilor, in acord cu principiile instituite prin art. 124-126 si art. 131-132 din Constitutie si jurisprudenta CEDO. Din pacate, forma finala a Legii nr. 303/2004 este aproape aceeasi, accentuandu-se confuzia dintre cele doua profesii,… Citește mai multDin nou despre confuzia privind statutul constituțional și legal al judecătorilor și procurorilor, în contextul adoptării noilor „legi ale justiției”

Legile justiției. Unele sugestii privind Inspecția Generală de Justiție de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii

1. Necesitatea reformării Inspecţiei judiciare 1.1. Actuala formulă instituțională, sub denumirea de „Inspecţia judiciară”, datând din anul 2005, şi-a dovedit, cu prisosinţă, ineficienţa, consacrându-se, cum am mai subliniat, repetat, ca o secţie disciplinară, de sesizări şi reclamaţii, a CSM. Această stare – ca reglementare instituţională, rol şi atribuţii – este, în vădită contradicţie cu tradiţia interbelică privind misiunea şi funcţiile exercitate de Inspecţia judiciară, cu exigenţele actuale şi cu experienţa din celelalte state europene. Inspecţia judiciară sau Inspecţia Generală de… Citește mai multLegile justiției. Unele sugestii privind Inspecția Generală de Justiție de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii

Controlul activității profesionale a judecătorului în România. Inspectorii generali judecătorești – profesioniștii de ieri. Inspecția judiciară de AZI – Serviciul de sesizări și reclamații al CSM

Sumar  1. Controlul activității profesionale a judecătorului în perioada interbelică. Rolul, misiunea și atribuțiile inspectorilor generali judecătorești. Poziția Ministrului Justiției (scrisoarea anuală către inspectorii judecătorești – 1924). 2. Controlul activității profesionale a judecătorului – temă de actualitate și de dezbatere la colocviul româno-american, organizat de USAI – Ambasada SUA la București și Ministerul Justiției, găzduit de Curtea de Apel Constanța, septembrie 1995. 2.1. Circumstanțele dezbaterii colocviale 2.2. Comunicarea temei, text preluat în Revista „Dreptul”, nr. 1/1996 3. Cadrul legal, în vigoare,… Citește mai multControlul activității profesionale a judecătorului în România. Inspectorii generali judecătorești – profesioniștii de ieri. Inspecția judiciară de AZI – Serviciul de sesizări și reclamații al CSM

Inamovibilitatea – centrul vital al statutului, carierei, independenței și responsabilității profesionale a judecătorului. Tradiții constituționale, legale și jurisprudențiale în România

1. Privire succintă asupra textelor constituționale 1.1. Art. 104 din Constituția – 1923 prevedea că: „Judecătorii sunt inamovibili, în condițiile speciale pe care legea le va fixa.” A). „Inamovibilitatea magistratului în România este un principiu constituțional, cât timp Constituția recunoaște puterea judecătorească, ca una din cele trei puteri constitutive” (Titlul III – „Despre Puterile Statului” – art. 40 „Puterea judecătorească se exercită de organele judecătorești”). B). „Pentru ca inamovibilitatea să fie o adevărată garanție de independență față de celelalte puteri… Citește mai multInamovibilitatea – centrul vital al statutului, carierei, independenței și responsabilității profesionale a judecătorului. Tradiții constituționale, legale și jurisprudențiale în România

Afaceri guvernamentale și controlul parlamentar, în perioada interbelică și în primul pătrar al sec. XXI, în România (I)

Motto: „Astăzi – trădătorul, numindu-se geniu, plagiatorul erou, pungașul mare finanțist, panglicarul om politic, cămătarul negustor, speculantul de idei om cu principii și speculantă de bine – femeie onestă, judecata poporului s-a falsificat din ce în ce și, la formarea sferelor sale ideale, el a pierdut pretutindenea punctul de plecare sănătos, că fiecărui drept îi corespunde o datorie și că “secretul vieții lungi a unui stat este păstrarea ierarhiei meritului”. Mihai Eminescu – ziarul „Timpul” – 17.08.1882 Afacerea „SKODA” –… Citește mai multAfaceri guvernamentale și controlul parlamentar, în perioada interbelică și în primul pătrar al sec. XXI, în România (I)