Inamovibilitatea – centrul vital al statutului, carierei, independenței și responsabilității profesionale a judecătorului. Tradiții constituționale, legale și jurisprudențiale în România

1. Privire succintă asupra textelor constituționale 1.1. Art. 104 din Constituția – 1923 prevedea că: „Judecătorii sunt inamovibili, în condițiile speciale pe care legea le va fixa.” A). „Inamovibilitatea magistratului în România este un principiu constituțional, cât timp Constituția recunoaște puterea judecătorească, ca una din cele trei puteri constitutive” (Titlul III – „Despre Puterile Statului” – art. 40 „Puterea judecătorească se exercită de organele judecătorești”). B). „Pentru ca inamovibilitatea să fie o adevărată garanție de independență față de celelalte puteri… Citește mai multInamovibilitatea – centrul vital al statutului, carierei, independenței și responsabilității profesionale a judecătorului. Tradiții constituționale, legale și jurisprudențiale în România

Afaceri guvernamentale și controlul parlamentar, în perioada interbelică și în primul pătrar al sec. XXI, în România (I)

Motto: „Astăzi – trădătorul, numindu-se geniu, plagiatorul erou, pungașul mare finanțist, panglicarul om politic, cămătarul negustor, speculantul de idei om cu principii și speculantă de bine – femeie onestă, judecata poporului s-a falsificat din ce în ce și, la formarea sferelor sale ideale, el a pierdut pretutindenea punctul de plecare sănătos, că fiecărui drept îi corespunde o datorie și că “secretul vieții lungi a unui stat este păstrarea ierarhiei meritului”. Mihai Eminescu – ziarul „Timpul” – 17.08.1882 Afacerea „SKODA” –… Citește mai multAfaceri guvernamentale și controlul parlamentar, în perioada interbelică și în primul pătrar al sec. XXI, în România (I)

Legile justiției. Puterea judecătorească se exercită de judecători și procurori?! O confuzie „durabilă”, indusă, multianual în societate: „magistratul procuror/magistratul judecător”

Motto: Nu se mai poate merge înainte, dacă nu ne oprim la timp! 1. Asociația „Themis-Casatia” a foștilor judecători și magistrați asistenți ai ÎCCJ, luând cunoștință de anteproiectul de lege pentru modificarea și completarea Legilor nr. 303/2004, 304/2004 și 317/2004 precum și de pozițiile exprimate public de reprezentanții Ministerului Public, de AMR și UNBR, susține principalele propuneri ale Ministrului Justiției și toate sugestiile formulate de Uniunea Națională a Judecătorilor din România. 2. Totodată, Asociația „Themis-Casatia” a foștilor judecători și magistrați… Citește mai multLegile justiției. Puterea judecătorească se exercită de judecători și procurori?! O confuzie „durabilă”, indusă, multianual în societate: „magistratul procuror/magistratul judecător”

Unele considerații privind arbitrajul comercial în activitatea jurisdicțional internă și europeană (2014-2017)

 SUMAR I. Tribunalul arbitral – jurisdicție deplină și „instanță” („tribunal”) cu însușirile conferite de art. 6 (1) din CEDO, art. 21 alin. (2) din Constituție, art. 267 din TFUE, art. 6 C. proc. civ. și art. 7 alin. (1) din RPA-2014 1. Doctrina și jurisprudența CEDO, a ÎCCJ și a Curții de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă CCIR, în materie 2. Tribunalul arbitral – „instanță” în sensul art. 267 din TFUE, competentă să sesizeze CJUE în procedura chestiunii prejudiciale,… Citește mai multUnele considerații privind arbitrajul comercial în activitatea jurisdicțional internă și europeană (2014-2017)

O „declarație comună” de renunțare la garanțiile fundamentale pentru înfăptuirea justiției: independența, imparțialitatea, echitatea procedurilor și dreptul la apărare și de înrolare nelegitimă într-un „front” de luptă anticorupție și un „Protocol” de trădare a justiției

I. „Cele două PERLE” 1. „Declarația comună” – a se vedea anexa 1 2. „Protocolul, intitulat” 2.1. „Plan de măsuri al grupului Operativ Central” – a se vedea anexa 2 Iată, deci, cum funcționa statul de drept în anul 2000, care era cooperarea „loială” dintre puterile statului, cum se efectua, prin fărădelege, obstrucționarea înfăptuirii justiției de către judecători și poziția Ministerului Public în corupția politică realizată efectiv de puterea executivă, în raport cu puterea judecătorească. Unde se afla, oare, atunci CSM?!,… Citește mai multO „declarație comună” de renunțare la garanțiile fundamentale pentru înfăptuirea justiției: independența, imparțialitatea, echitatea procedurilor și dreptul la apărare și de înrolare nelegitimă într-un „front” de luptă anticorupție și un „Protocol” de trădare a justiției

AVOCATUL în jurisprudența CEDO. Noi accente asupra libertății de exprimare a avocatului privind modul de înfăptuire a justiției

I. Publicitate profesională clandestină. Acuzații nedemne aduse procurorilor de către un avocat deputat, într-o conferință de presă specială, privind reținerea clientului său, fără, însă, a exercita calea legală de atac. Hotărârea Schöpfer c. Elveția din 26.03.1998 – dosar nr. 56/1997/840/1046[1]  1. Faptele imputate avocatului Reclamantul, era, de profesie avocat, exercitând și funcția de deputat cantonal, fiind, totodată, avocatul ales al unui acuzat, arestat pentru mai multe furturi. În această calitate, avocatul a organizat, la sediul cabinetului său din Lucerna, o conferință… Citește mai multAVOCATUL în jurisprudența CEDO. Noi accente asupra libertății de exprimare a avocatului privind modul de înfăptuire a justiției

„Soluții stranii” în viața judiciară

I. „Reaua-credință” și „grava neglijență” profesională – concepte constituționale, tradiționale 1. Deseori, suntem surprinși de unele din soluțiile instanțelor judecătorești și ale parchetelor care, sugerează, fie superficialitatea și dezinteresul profesional, fie o pregătire juridică de specialitate precară, dar, mai grav, chiar „reaua credință” sau „grava neglijență”, prevăzută în art. 52 alin. (3) din Constituția României. 1.1. Întâlnim, din păcate, unii „practicieni în robă”, care clamează arogant sau prostesc: „părerea MEA”, „opinia MEA și a colegilor de birou”, „astfel înțeleg și… Citește mai mult„Soluții stranii” în viața judiciară

Dreptul penal al Uniunii Europene. Două noi Directive semnificative și de mare actualitate. Urgența transpunerii în dreptul penal român

1. Directiva UE 2016/343 a Parlamentului European și a Consiliului – adoptată la 9.06.2016, publicată la 11.03.2016 în JOUE nr. L 65/2016, intrată în vigoare la 31.03.2016, cu termen limită de transpunere în dreptul intern la 10.03.2018, privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție și a dreptului de a fi audiat la proces în cadrul procedurilor penale. 2. Directiva UE 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului – adoptată la 5.07.2017, publicată în JOUE 198/41 din 28.07.2017, intră în… Citește mai multDreptul penal al Uniunii Europene. Două noi Directive semnificative și de mare actualitate. Urgența transpunerii în dreptul penal român

Despre RĂUL cel mare din Casa Justiției

Motto: „1). O parte din viața noastră se scurge făcând RĂU, iar o mare parte nefăcând NIMIC (SENECA)” „2). Răii, se pare că, sunt pedepsiți doar în filme. În realitate, aproape toți scapă”. 1. În cei peste 50 de ani de exercitare a funcției de judecător și de avocat am crezut, fără ezitare, că în fiecare OM, ca ființă vie, există, într-un oarecare echilibru, atât BINELE, cât și RĂUL. În ultimii ani, însă, constat că s-a produs dezechilibrarea totală a… Citește mai multDespre RĂUL cel mare din Casa Justiției

Stadiul executării hotărârilor CEDO – iunie 2017, sub supravegherea Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, și reformele interne adoptate de România  

I. Date preliminare 1. Prima cauză aflată sub supravegherea executării de către CM—CE: Vasilescu (27.053/1995), hotărâre definitivă la 22.05.1998: – Numărul total al hotărârilor CEDO transmise pentru supraveghere – 1963; – Numărul total al hotărârilor a căror executare s-a închis printr-o rezoluție finală – 844-(50,84% )-(?!). 2. Datele statistice relevante: 2011-2017[2]. II. Principalele probleme survenite în cursul executării în cadrul supravegherii susținute 1. Protecția contra relelor tratamente – situații specifice – Hotărâre MGC (61495/11) definitivă la 15.06.2015. 2. Forțele de Securitate –… Citește mai multStadiul executării hotărârilor CEDO – iunie 2017, sub supravegherea Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, și reformele interne adoptate de România