România – 20 de ani de jurisdicție a CEDO – Privire statistică și de sinteză

* Datele statistice si exemplele de hotarari sunt preluate din Fisa dedicata Romaniei, elaborata in ianuarie 2017, de Grefa CEDO si din Raportul Curtii asupra anului judiciar 2016, publicate pe site-ul CEDO. SUMAR 1. Statistica judiciara a Curtii privind Romania. Privire selectiva 1.1. Date statistice asupra volumului de hotarari CEDO in perioada 1997-2016 privind Romania 1.2. Structura incalcarilor declarate de CEDO prin cele 1147 de hotarari/decizii, repartizata de textele din Conventie 1.3. Datele centralizate comparate asupra hotararilor CEDO pronuntate in 2016… Citește mai multRomânia – 20 de ani de jurisdicție a CEDO – Privire statistică și de sinteză

Erori de exprimare în limbajul oficial constituțional: „Șeful statului”, „magistrații” și „serviciile secrete”, termeni absenți din Constituția României

1. Limbajul oficial practicat in media, in doctrina, dar, mai ales, in actele elaborate, potrivit competentei proprii, de CSM, MJ, ICCJ, asociatiile profesionale, include termeni sau expresii inadecvate ori inexistente in legea fundamentala, precum „seful statului”, indicandu-l pe presedintele Romaniei sau „magistrati” vizand global pe procurori, judecatori si magistratii asimilati ori „servicii secrete”, adica „Serviciul Roman de Informatii – SRI” si „Serviciul de Informatii externe – SIE”. Nu numai pentru acuratetea acestui limbaj oficial si concordanta deplina cu termenii si expresiile… Citește mai multErori de exprimare în limbajul oficial constituțional: „Șeful statului”, „magistrații” și „serviciile secrete”, termeni absenți din Constituția României

Cadrul de înfăptuire a justiției (IV). Respectarea termenelor procedurale în procedurile speciale, în pricinile urgente, potrivit legii și în procedura de filtru la ICCJ

A. Durata judiciara ”multianuala” a solutionarii cererilor in procedura speciala a ordonantei de plata 1. Circumstantele specifice unor cauze solutionate. Cateva exemple 1.1. La data de 19.03.2014, creditoarea A a inregistrat la Tribunalul Bucuresti – sectia a VI-a civila cererea de emitere a unei ordonante de plata contra debitoarei C avand ca obiect o creanta reprezentand pretul facturat al unora dintre lucrarile executate si receptionate fara obiectiuni (dosar nr. 9480/3/2014). Judecarea cererii a fost declinata la CAB-sectia CAF, care, prin… Citește mai multCadrul de înfăptuire a justiției (IV). Respectarea termenelor procedurale în procedurile speciale, în pricinile urgente, potrivit legii și în procedura de filtru la ICCJ

Cadrul înfăptuirii justiției (III). “Reformele” judiciare fără schimbări. Independența puterii judecătorești dependentă de puterea executivă

* Prima parte a articolului o puteți consulta aici. A doua parte a articolului o puteți consulta aici. Sumar 1.Organizarea judiciara, statele de functiuni si de personal ale instantelor judecatoresti – atributul exclusiv si netulburat al Ministerului Justitiei 1.1. Sediul materiei 1.2. Cronologia modificarilor/completarilor Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciara prin O.U.G. si legi speciale (2005-2015)  2. Statutul judecatorilor si al procurorilor dependent, in totalitate, de vointa legislativa a puterii executive 2.1. Succesiunea modificarilor/completarilor Legii nr. 303/2004 prin O.U.G. si… Citește mai multCadrul înfăptuirii justiției (III). “Reformele” judiciare fără schimbări. Independența puterii judecătorești dependentă de puterea executivă

Impactul judiciar al unora dintre noile instituții și prevederi ale Codului de procedură civilă în perspectiva simplificarii procesului civil. Necesitatea dezbaterii și a sugestiilor de lege ferenda

Sumar 1. Elaborarea si adoptarea Codului civil si a Codului de procedura civila 1.1. Reforma codurilor – o necesitate impusa de noile realitati politice, sociale si economice, interne si europene 1.2. Oportunitatea imperioasa a adoptarii, concomitente, a celor doua coduri 2. Avatarurile adoptarii codurilor. Erori grave si nocive in procedurile legislative 2.1. Calitatea precara a avizelor consultative 2.2. Procedura parlamentara. Adaptarea prin procedura „de neadoptare” a ambelor coduri 3. Impactul judiciar al unora dintre noile institutii si prevederi ale Codului… Citește mai multImpactul judiciar al unora dintre noile instituții și prevederi ale Codului de procedură civilă în perspectiva simplificarii procesului civil. Necesitatea dezbaterii și a sugestiilor de lege ferenda

Cadrul înfăptuirii justiției (II). Cronică succintă a „reformării” instanței supreme de către puterea executivă

* Prima parte a articolului o puteți consulta aici. 1. Cadrul înfăptuirii justiției la ICCJ I. ”Reformarea” instanței supreme – CSJ, denumită ICCJ din octombrie 2003 1. Perioada 1996-2000 – convertirea procuror-judecător 1.1. Judecătorul Sorin Moisescu de la Secția penală a CSJ, coleg la Facultatea de Drept cu președintele României, este numit procuror general, iar, după un an și jumătate, este “restituit” la CSJ ca judecător și, deodată, “avansat” în funcția de președinte pentru a finaliza dosarele de la Parchetul de pe… Citește mai multCadrul înfăptuirii justiției (II). Cronică succintă a „reformării” instanței supreme de către puterea executivă

Cadrul înfăptuirii justiției. Funcționarea ICCJ și a secțiilor sale poate fi un exemplu pozitiv pentru celelalte instanțe judecătorești?!

1. Cadrul înfăptuirii justiției la ICCJ 1.1. De aproape 25 de ani instanța supremă își are sediul într-o clădire total inadecvată, care împiedică, în mod brutal și nesănătos, buna ei funcționare, fiind un cadru insalubru, „bun conducător” de boli profesionale pentru judecători, magistrați asistenți, procurori judiciari, avocați, grefieri, arhivari, personalul juridic și economic de specialitate, personalul tehnic și de serviciu, ai Înaltei Curți de Casație și Justiție. „La instanța noastră supremă s-au înregistrat 25.275 de cauze, din care 14.749 de… Citește mai multCadrul înfăptuirii justiției. Funcționarea ICCJ și a secțiilor sale poate fi un exemplu pozitiv pentru celelalte instanțe judecătorești?!

Defecțiuni de exprimare sau erori intenționate în limbajul oficial al MJ, CSM sau ÎCCJ?!

1.”Sistemul judiciar” în Romania pe portalul Ministerului Justiției (la 15 august 2016). Pe prima pagina color de pe portalul Ministerului Justiției, în colțul din stanga jos, este înscrisă o bizarerie de natură a contribui oficial la confuzia care bântuie organizat în viața publică din România cu privire la puterea judecătorească și unele componente ale puterii executive bicefale, acreditandu-se fățiș și teza unui “sistem judiciar” inexistent în ordinea constituțională. Sub titlul “Sistemul judiciar din România” sunt consemnate: (1) Consiliul Superior al Magistraturii (2)… Citește mai multDefecțiuni de exprimare sau erori intenționate în limbajul oficial al MJ, CSM sau ÎCCJ?!

Memoria stradală a istoriei noastre – Mihai Eminescu

Paralela cu Bd. Dacia, Str. M. Eminescu strabate sectorul 2 (aproape 90%) si sectorul 1 (intre Str. Polona si Calea Dorobanti). Pe tot parcursul ei, pana la iesirea in Calea Mosilor, am identificat, cu ceva ani in urma, 10 placute pe care erau inscrise aceleasi frumoase cuvinte: “Str. Mihai Eminescu – poet national”. Cu ceva timp in urma, insa, au aparut alte placute, dar cu un text suparator: “Str. M. Eminescu – poet roman” (?!!). Credeam ca se terminase cu mizeria aruncata… Citește mai multMemoria stradală a istoriei noastre – Mihai Eminescu

Starea actuală a dreptului maritim român după intrarea în vigoare a NCC și a NCPC

I. Retrospectiva si reabilitarea dreptului maritim roman[1], dupa anul 1989 1. In luna iulie 1999 a aparut primul numar al Revistei romane de drept maritim (DMR), fiind primit cu disponibilitate si incredere de magistrati, de alte categorii de juristi si specialisti din domeniul maritim[2]. Aceasta prima publicatie de drept maritim din tara noastra a fost precedata de Buletinul Navigatiei Civile, editat in anii 1980‑1986, si, mai aproape, de Bule­tinul jurisprudentei maritime, 1998, Editura Ex Ponto Constanta, care, in „peisa­jul publicisticii juridice… Citește mai multStarea actuală a dreptului maritim român după intrarea în vigoare a NCC și a NCPC