Din nou despre confuzia privind statutul constituțional și legal al judecătorilor și procurorilor, în contextul adoptării noilor „legi ale justiției”

1. In mai multe articole, publicate pe JURIDICE.ro si reunite in volumele I si II „Starea Justitiei”, Editura „Universul Juridic”- 2017, am formulat unele observatii critice asupra reglementarii din Legea nr. 303/2004 si sugestii pentru separarea deplina a statutului legal al procurorilor fata de cel al judecatorilor, in acord cu principiile instituite prin art. 124-126 si art. 131-132 din Constitutie si jurisprudenta CEDO. Din pacate, forma finala a Legii nr. 303/2004 este aproape aceeasi, accentuandu-se confuzia dintre cele doua profesii,… Citește mai multDin nou despre confuzia privind statutul constituțional și legal al judecătorilor și procurorilor, în contextul adoptării noilor „legi ale justiției”

Legile justiției. Unele sugestii privind Inspecția Generală de Justiție de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii

1. Necesitatea reformării Inspecţiei judiciare 1.1. Actuala formulă instituțională, sub denumirea de „Inspecţia judiciară”, datând din anul 2005, şi-a dovedit, cu prisosinţă, ineficienţa, consacrându-se, cum am mai subliniat, repetat, ca o secţie disciplinară, de sesizări şi reclamaţii, a CSM. Această stare – ca reglementare instituţională, rol şi atribuţii – este, în vădită contradicţie cu tradiţia interbelică privind misiunea şi funcţiile exercitate de Inspecţia judiciară, cu exigenţele actuale şi cu experienţa din celelalte state europene. Inspecţia judiciară sau Inspecţia Generală de… Citește mai multLegile justiției. Unele sugestii privind Inspecția Generală de Justiție de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii

Controlul activității profesionale a judecătorului în România. Inspectorii generali judecătorești – profesioniștii de ieri. Inspecția judiciară de AZI – Serviciul de sesizări și reclamații al CSM

Sumar  1. Controlul activității profesionale a judecătorului în perioada interbelică. Rolul, misiunea și atribuțiile inspectorilor generali judecătorești. Poziția Ministrului Justiției (scrisoarea anuală către inspectorii judecătorești – 1924). 2. Controlul activității profesionale a judecătorului – temă de actualitate și de dezbatere la colocviul româno-american, organizat de USAI – Ambasada SUA la București și Ministerul Justiției, găzduit de Curtea de Apel Constanța, septembrie 1995. 2.1. Circumstanțele dezbaterii colocviale 2.2. Comunicarea temei, text preluat în Revista „Dreptul”, nr. 1/1996 3. Cadrul legal, în vigoare,… Citește mai multControlul activității profesionale a judecătorului în România. Inspectorii generali judecătorești – profesioniștii de ieri. Inspecția judiciară de AZI – Serviciul de sesizări și reclamații al CSM

Inamovibilitatea – centrul vital al statutului, carierei, independenței și responsabilității profesionale a judecătorului. Tradiții constituționale, legale și jurisprudențiale în România

1. Privire succintă asupra textelor constituționale 1.1. Art. 104 din Constituția – 1923 prevedea că: „Judecătorii sunt inamovibili, în condițiile speciale pe care legea le va fixa.” A). „Inamovibilitatea magistratului în România este un principiu constituțional, cât timp Constituția recunoaște puterea judecătorească, ca una din cele trei puteri constitutive” (Titlul III – „Despre Puterile Statului” – art. 40 „Puterea judecătorească se exercită de organele judecătorești”). B). „Pentru ca inamovibilitatea să fie o adevărată garanție de independență față de celelalte puteri… Citește mai multInamovibilitatea – centrul vital al statutului, carierei, independenței și responsabilității profesionale a judecătorului. Tradiții constituționale, legale și jurisprudențiale în România

Afaceri guvernamentale și controlul parlamentar, în perioada interbelică și în primul pătrar al sec. XXI, în România (I)

Motto: „Astăzi – trădătorul, numindu-se geniu, plagiatorul erou, pungașul mare finanțist, panglicarul om politic, cămătarul negustor, speculantul de idei om cu principii și speculantă de bine – femeie onestă, judecata poporului s-a falsificat din ce în ce și, la formarea sferelor sale ideale, el a pierdut pretutindenea punctul de plecare sănătos, că fiecărui drept îi corespunde o datorie și că “secretul vieții lungi a unui stat este păstrarea ierarhiei meritului”. Mihai Eminescu – ziarul „Timpul” – 17.08.1882 Afacerea „SKODA” –… Citește mai multAfaceri guvernamentale și controlul parlamentar, în perioada interbelică și în primul pătrar al sec. XXI, în România (I)

Legile justiției. Puterea judecătorească se exercită de judecători și procurori?! O confuzie „durabilă”, indusă, multianual în societate: „magistratul procuror/magistratul judecător”

Motto: Nu se mai poate merge înainte, dacă nu ne oprim la timp! 1. Asociația „Themis-Casatia” a foștilor judecători și magistrați asistenți ai ÎCCJ, luând cunoștință de anteproiectul de lege pentru modificarea și completarea Legilor nr. 303/2004, 304/2004 și 317/2004 precum și de pozițiile exprimate public de reprezentanții Ministerului Public, de AMR și UNBR, susține principalele propuneri ale Ministrului Justiției și toate sugestiile formulate de Uniunea Națională a Judecătorilor din România. 2. Totodată, Asociația „Themis-Casatia” a foștilor judecători și magistrați… Citește mai multLegile justiției. Puterea judecătorească se exercită de judecători și procurori?! O confuzie „durabilă”, indusă, multianual în societate: „magistratul procuror/magistratul judecător”

Unele considerații privind arbitrajul comercial în activitatea jurisdicțional internă și europeană (2014-2017)

 SUMAR I. Tribunalul arbitral – jurisdicție deplină și „instanță” („tribunal”) cu însușirile conferite de art. 6 (1) din CEDO, art. 21 alin. (2) din Constituție, art. 267 din TFUE, art. 6 C. proc. civ. și art. 7 alin. (1) din RPA-2014 1. Doctrina și jurisprudența CEDO, a ÎCCJ și a Curții de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă CCIR, în materie 2. Tribunalul arbitral – „instanță” în sensul art. 267 din TFUE, competentă să sesizeze CJUE în procedura chestiunii prejudiciale,… Citește mai multUnele considerații privind arbitrajul comercial în activitatea jurisdicțional internă și europeană (2014-2017)

O „declarație comună” de renunțare la garanțiile fundamentale pentru înfăptuirea justiției: independența, imparțialitatea, echitatea procedurilor și dreptul la apărare și de înrolare nelegitimă într-un „front” de luptă anticorupție și un „Protocol” de trădare a justiției

I. „Cele două PERLE” 1. „Declarația comună” – a se vedea anexa 1 2. „Protocolul, intitulat” 2.1. „Plan de măsuri al grupului Operativ Central” – a se vedea anexa 2 Iată, deci, cum funcționa statul de drept în anul 2000, care era cooperarea „loială” dintre puterile statului, cum se efectua, prin fărădelege, obstrucționarea înfăptuirii justiției de către judecători și poziția Ministerului Public în corupția politică realizată efectiv de puterea executivă, în raport cu puterea judecătorească. Unde se afla, oare, atunci CSM?!,… Citește mai multO „declarație comună” de renunțare la garanțiile fundamentale pentru înfăptuirea justiției: independența, imparțialitatea, echitatea procedurilor și dreptul la apărare și de înrolare nelegitimă într-un „front” de luptă anticorupție și un „Protocol” de trădare a justiției

AVOCATUL în jurisprudența CEDO. Noi accente asupra libertății de exprimare a avocatului privind modul de înfăptuire a justiției

I. Publicitate profesională clandestină. Acuzații nedemne aduse procurorilor de către un avocat deputat, într-o conferință de presă specială, privind reținerea clientului său, fără, însă, a exercita calea legală de atac. Hotărârea Schöpfer c. Elveția din 26.03.1998 – dosar nr. 56/1997/840/1046[1]  1. Faptele imputate avocatului Reclamantul, era, de profesie avocat, exercitând și funcția de deputat cantonal, fiind, totodată, avocatul ales al unui acuzat, arestat pentru mai multe furturi. În această calitate, avocatul a organizat, la sediul cabinetului său din Lucerna, o conferință… Citește mai multAVOCATUL în jurisprudența CEDO. Noi accente asupra libertății de exprimare a avocatului privind modul de înfăptuire a justiției

„Soluții stranii” în viața judiciară

I. „Reaua-credință” și „grava neglijență” profesională – concepte constituționale, tradiționale 1. Deseori, suntem surprinși de unele din soluțiile instanțelor judecătorești și ale parchetelor care, sugerează, fie superficialitatea și dezinteresul profesional, fie o pregătire juridică de specialitate precară, dar, mai grav, chiar „reaua credință” sau „grava neglijență”, prevăzută în art. 52 alin. (3) din Constituția României. 1.1. Întâlnim, din păcate, unii „practicieni în robă”, care clamează arogant sau prostesc: „părerea MEA”, „opinia MEA și a colegilor de birou”, „astfel înțeleg și… Citește mai mult„Soluții stranii” în viața judiciară