Noi provocări ale dialogului jurisprudență-doctrină în cadrul constituționalismului contemporan

Survenită în atmosfera tensionată generată pe fundalul unor atitudini contradictorii în dialogul jurisdicțiilor, prevestitoare de criză profundă în sfera „statului de drept” la nivel unional-european, aniversarea a trei decenii de la constituirea și de funcționare a Curții Constituționale a României (CCR) [1992–2022] reprezintă prilejul, deopotrivă, al unui bilanț al evoluțiilor de până acum, de reflecție asupra rolului său în garantarea ordinii legale și a mijloacelor cuvenite de asigurare a îndeplinirii lui și, nu în ultimul rând, de prezență în proiectul… Citește mai multNoi provocări ale dialogului jurisprudență-doctrină în cadrul constituționalismului contemporan

Enciclopedia Juridică Română (EJR) – vol. II și III (literele D – Î). Un veritabil „tratat” de cultură juridică generală

Când în urmă cu șapte ani împărtășeam (oficial) ideea profesorului Iosif. R. Urs, președintele Universității „Titu Maiorescu” din București, de a iniția împreună elaborarea și publicarea Enciclopediei Juridice Române (EJR), o amplă lucrare de tip dicționar care să expună într-o formulă specială și unitară noțiunile și conceptele dreptului (român, unional-european și internațional) și, în același timp, Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române (ICJ sau Institutul) înțelegea să adauge emblema sa academică acestui mai puțin obișnuit, prin amploarea sa, proiect,… Citește mai multEnciclopedia Juridică Română (EJR) – vol. II și III (literele D – Î). Un veritabil „tratat” de cultură juridică generală

Dileme noi și metehne vechi în dreptul urbanismului  

Deși în plan european nașterea dreptului urbanismului e plasată în timp imediat după Primul Război Mondial, putându-se vorbi astfel de o ramură de drept deja centenară, în țara noastră el se configurează în sensul propriu-zis al noțiunii, abia în ultimele trei decenii, adică concomitent cu faza contemporană de evoluție generală a sa. Un atare decalaj se explică mai ales prin rațiuni ținând de contextul istoric al dezvoltării, dar nu se mai justifică prin nimic astăzi, cel puțin pe fondul abordării… Citește mai multDileme noi și metehne vechi în dreptul urbanismului  

Manifest pentru cultura juridică

Dreptul e cea mai puternică dintre școlile imaginației. Niciodată un poet nu a interpretat natura atât de liber, precum un jurist realitatea! Acest fragment din celebra „Războiul Troiei nu a mai avut loc” a lui Giraudoux, dincolo de semnificațiile polisemice ce îi pot fi conferite, ne arată mai ales consistența intrinsecă creatoare a juridicului și, în consecință, capacitățile și manifestările de aceeași natură ce se așteaptă de la slujitorii săi. Criza civilizațională care marchează ultimele decenii, cu punctul culminant reprezentat… Citește mai multManifest pentru cultura juridică

Nicolae Titulescu şi mesajul „reinventării” realiste a ştiinţei juridice româneşti

Dacă prin personalitatea și opera sa publică Nicolae Titulescu (4/16 martie 1882–17 martie 1941) s-a impus în conștiința colectivă a generațiilor, contribuția lui științifico-juridică, rămasă încă în umbră, îi atestă mai ales profilul și vocația profesionale. În același timp contribuțiile sale sunt citite și valorificate de fiecare generație în termenii percepțiilor proprii și conform priorităților asumate, așa încât astăzi aportul său științific tinde să prevaleze din ce în ce mai mult ca interes. Într-adevăr, formulate în urmă cu mai bine… Citește mai multNicolae Titulescu şi mesajul „reinventării” realiste a ştiinţei juridice româneşti

Nicolae Titulescu, personalitate a științei și culturii juridice românești

Personalitatea și opera lui Nicolae Titulescu (4/16 martie 1882–17 martie 1941), de la a cărui naștere se împlinesc în aceste zile 140 de ani, s-au înscris durabil și oficial în istorie înainte de toate prin activitatea sa politico-diplomatică și contribuția la promovarea valorilor dreptului și relațiilor internaționale. Mai puțin cunoscute, și rămase oarecum în penumbra pregnanței profilului general acreditat, dar indispensabile și inseparabile acestuia, opera și lucrarea sa de drept civil aparțin și se afirmă, cu discreția cuvenită, ca repere… Citește mai multNicolae Titulescu, personalitate a științei și culturii juridice românești

Apărarea libertății de exprimare: o pledoarie (juridică) și o acuzație (politică)

Puțini avocați își mai scriu azi pledoariile lor și mai puțini le și publică. Dar atunci când, totuși, o fac iar subiectul e de mare actualitate, cunosc rezonanțe și aprecieri pe măsură. Este și cazul avocatului francez R. Malka din Baroul Parisului a cărui pledoarie susținută în celebrul proces Charlie Hebdo, publicată anul trecut, a primit Prix du livre politique 2022. 1. Sâmbătă, 12 februarie a.c., presa franceză anunța faptul că avocatul lui Charlie Hebdo, Richard Malka, și tânăra Mila… Citește mai multApărarea libertății de exprimare: o pledoarie (juridică) și o acuzație (politică)

Nevoia cercetării științifice privind Dreptul și Justiția și a instituționalizării sale

La 3 ianuarie 2022 și-a început activitatea, în Paris, noul Institut des études et de la recherche sur le droit et la justice (I.E.R.D.J. sau Institutul)[1] „grupare de interes public”, rezultată din fuziunea a două entități preexistente: Institutul de Înalte Studii privind Justiția (I.E.H.J.) și Misiunea de Cercetare Drept și Justiție (M.R.D.J.) și menită a asigura continuitatea activităților acestora: finanțarea proiectelor de cercetare și difuzare a rezultatelor pertinente. Noua inițiativă este chemată să răspundă, în viziunea promotorilor săi, la trei nevoi… Citește mai multNevoia cercetării științifice privind Dreptul și Justiția și a instituționalizării sale

Constituția României la trei decenii de la adoptare, în fața provocărilor prezentului

La 8 decembrie 2021 se împlinesc 30 de ani de la aprobarea prin referendum și intrarea în vigoare a actualei constituții a țării. Un act deopotrivă politic și juridic fundamental, care a stabilit bazele statului de drept și ale democrației constituționale, cadru normativ-instituțional de revenire la democrație și înscriere a statului român pe orbita valorilor și devenirii de tip occidental. Unul care și-a dovedit trăinicia și consistența opțiunilor astfel exprimate, din moment ce, cu revizuirea din 2003 guvernează neîntrerupt de… Citește mai multConstituția României la trei decenii de la adoptare, în fața provocărilor prezentului

Dreptul crizei și criza științei juridice

Răspunsul juridic precipitat și insuficient de adecvat la provocările „crizei totale” generate și întreținute de aproape 2 ani de pandemia de Covid-19 reprezintă ocazia de a reitera semnalul de alarmă asupra stării reflecției în materia dreptului din România și contextul cuvenit spre a formula, deopotrivă, diagnosticul aferent și posibilele remedii. Pe lângă deficiențele de ordin reglementar și, în general, precaritatea „dreptului pozitiv al pandemiei” retardul reacției teoretice rămâne pe măsură și prin aceasta deosebit de alarmant. El reflectă însă și… Citește mai multDreptul crizei și criza științei juridice