Testamentul unui mare savant pentru cultura juridică

A dispărut dintre noi un mare savant, un om în deplinătatea cuvântului, un adevărat român: acad. Răzvan Theodorescu, vicepreședinte al Academiei Române. L-am cunoscut personal în urmă cu circa 43 de ani, mai exact în august 1980, cu ocazia Congresului mondial de istorie desfășurat la București unde, ca student în ultimul an al Facultății de Drept, iar Domnia Sa în calitate de, alături de academicianul Emil Condurachi, lider al istoricilor români, eram implicat în stafful tehnic al organizării evenimentului științific. Au trecut… Citește mai multTestamentul unui mare savant pentru cultura juridică

Ce este avocatul?

Printr-o decizie recentă (CJUE, 14 iulie 2022, cauza C-110/21 P, Universitatea Bremen c. RFG), Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE sau Curtea) a oferit noi repere pentru fixarea înțelesului comun acordat calității de avocat la nivel european. Ea a admis astfel un recurs al unei universități germane (cea din Bremen) declarat împotriva unei ordonanțe, pronunțată de Tribunalul Uniunii Europene. Acesta din urmă constatase inadmisibilitatea acțiunii promovate în fața sa de instituția de învățământ superior, pe motivul că universitatea nu… Citește mai multCe este avocatul?

„Apartenența diferențiată” la UE și riscurile sale

În evoluția tipologiei statale, fenomenul integrării europene, în varianta Uniunii Europene (UE sau Uniunea), spre deosebire de cea a Consiliului Europei, care rămâne în tiparul tradițional al formulei cooperării interstatale, generează figuri juridice noi, aflate în căutarea definitivării și afirmării profilului propriu, în cadrul unei ecuații care cunoaște astăzi o evidentă criză de creștere. Forțele de integrare care au prevalat între 1991 și 2002 sunt dominate acum de o dinamică a divergenței, indusă mai ales prin multiplicarea „șocurilor” legate de… Citește mai mult„Apartenența diferențiată” la UE și riscurile sale

Există un drept al inteligenței artificiale?

Problematica juridică generată de dezvoltarea inteligenței artificiale (IA) se extinde din ce în ce mai mult și devine din ce în ce mai complexă, implicând reacții pe măsură. Chemați să formuleze rapid răspunsuri adecvate și eficiente, legiuitorul, judecătorul și doctrinarul se află în fața unor mari dileme teoretice și practice. Provocările sunt proporționale cu mizele create și afirmate; dreptul nu poate constitui o frână în calea revoluției noilor tehnologii, iar depășirea capacității sale de manifestare corespunzătoare creează pericole grave pentru… Citește mai multExistă un drept al inteligenței artificiale?

Noi mijloace juridico-procedurale de protecție a mediului prin dreptul penal

Două documente publice franceze realizate recent relevă actualitatea problematicii apărării mediului prin mijloace de drept penal, provocările noi în materie și posibile piste de dezvoltare a procesului normativ pertinent. E vorba, mai întâi, de un raport, publicat la sfârșitul lui decembrie 2022 de Oficiul Central de Luptă contra Atingerilor Aduse Mediului și Sănătății Publice (ODALSP), care constată o creștere cu 5 la 7 la sută a crimelor de mediu la nivel internațional după 2016, cu un câștig anual ilicit, obținut… Citește mai multNoi mijloace juridico-procedurale de protecție a mediului prin dreptul penal

Drept, justiție, literatură

Tribunalele au exercitat dintotdeauna asupra mea o fascinație irezistibilă, mărturisea în cartea sa Amintiri de la Curtea cu juri marele scriitor francez André Gide (1869–1951) surprinzând realitatea unei permanențe a conexiunilor dintre lumea juridică și cea literară. Ce au în comun scriitori precum: Corneille, Moliere, Tolstoi, Dickens, W. Scott, Marcel Proust, V. Hugo, Balzac, Goethe, Kafka sau la noi Eminescu, Caragiale sau Maiorescu? Toți au fost de formație juridică, unii dintre ei, ca, de exemplu, Kafka, au lucrat toată viața… Citește mai multDrept, justiție, literatură

Dreptul penal: între ecoterorism și ecocid

Realitatea juridico-penală franceză și nu numai cunoaște în ultima perioadă un fenomen nou, exprimat prin înmulțirea și diversificarea acțiunilor ecologiste militante, revendicative ce se încadrează (formal) în zona infracțională și care generează astfel în plan teoretic dilema confruntării militanților „verzi” cu un drept pozitiv și practicat neadaptat provocărilor ecoclimatice. Denunțând o „poluare atmosferică”, la 10 decembrie 2022 apărătorii mediului au invadat o uzină Lafarge la Marsilia, provocând distrugeri materiale; în preajma Crăciunului activiștii Greenpeace au rupt vârful imensului brad plasat… Citește mai multDreptul penal: între ecoterorism și ecocid

(Eterna) eroare judiciară și revizuirea penală, insuficientul său remediu

Joi, 15 decembrie 2022, instanța de revizuire a Curții de Casație a Franței a pronunțat o soluție rarisimă, de anulare a unei condamnări penale: cea pentru viol comis asupra unei minore pronunțată în 2003 contra lui F.H., care a petrecut aproape un an în detenție pentru o crimă pe care, în cele din urmă, s-a dovedit că nu a comis-o. Decizia a intervenit în urma retractării părții vătămate, care a recunoscut, în 2017, că a inventat fapta. Este cel de-al… Citește mai mult(Eterna) eroare judiciară și revizuirea penală, insuficientul său remediu

Despre drept, laicitate, modernitate

În fiecare an la 9 decembrie, în Franța este marcată Ziua laicității spre evocarea datei la care, în 1905, a fost promulgată legea separării bisericii de stat, codificându-se astfel principiul laicității, care își are rădăcinile filosofice în „Luminile” Revoluției Franceze. Prevederile primului articol al respectivului act normativ garantează „libertatea de conștiință” și „libertatea cultului” în respectul „ordinii publice”. Mai exact, libertatea de a crede sau nu, precum și pe cea de a practica religia ta cu respectarea libertăților altuia. În… Citește mai multDespre drept, laicitate, modernitate

Constituția din 1923: un punct culminant al constituționalismului românesc

Aureolată de a fi consacrat juridic și exprimat politico-instituțional realitatea a ceea ce s-a ipostaziat în imaginarul colectiv drept România Mare ca desăvârșire a procesului de unificare statală la 1 decembrie 1918, Constituția din 29 martie 1923 al cărei centenar suntem chemați a-l marca a fost considerată drept unul din vârfurile, dacă nu cel rămas până acum cel mai înalt, de dezvoltare a constituționalismului românesc, apreciat în contextul dat. Deși adeseori citată și frecvent invocată ca atare până la adulație,… Citește mai multConstituția din 1923: un punct culminant al constituționalismului românesc