Adevărata filozofie a lui in dubio pro reo!

Mărturisesc că publicarea la o rubrică de filozofie a dreptului (chiar dacă cu precizarea particularizatoare de cronică) a articolului profesorului Sebastien Neuville, de la Școala de drept a SciencePo din Paris, intitulat Juger dans le doute (A judeca în îndoială) într-o revistă de prestigiu, dar axată pe problematică accentuat practică („Recueil Dalloz” din 23 iulie 2020) și în care asemenea perspective reprezintă o raritate, m-a nedumerit oarecum la prima vedere. Și aceasta cu atât mai mult cu cât titlul era… Citește mai multAdevărata filozofie a lui <em>in dubio pro reo!</em>

Principiile europene de drept (ELI) pentru criza de Covid-19

În contextul preocupărilor de promovare a unui răspuns juridic comun la provocările crizei sanitare în curs, recent, Institutul European de Drept (European Law Institute, ELI) a elaborat și publicat 15 principii fundamentale necesar a fi respectate atunci când se adoptă și se aplică măsurile legate de pandemia de Covid-19 (Principiile ELI pentru criza de Covid-19). Ele acoperă un larg evantai de probleme, configurând imaginea caracterului total al fenomenului și poate reprezenta astfel o sursă de inspirație pentru guvernele statelor europene… Citește mai multPrincipiile europene de drept (ELI) pentru criza de Covid-19

Justiția și Universitatea în lumea post-Covid-19

Ca trăitor, alături de toată lumea și împreună cu toți, al experiențelor crizei sanitare majore, provocată de pandemia Covid-19, pe cale a se transforma într-una existențială, a diferitelor sale expresii societale, precum și ca simplu chibiț intelectual al fenomenelor inedite astfel generate, îmi permit uneori să formulez puncte de vedere ori, mai degrabă, să semnalez unele probleme ivite în materii de competență și interes profesional care merită să fie relevate. Și aceasta cu atât mai mult cu cât, adeseori, deși… Citește mai multJustiția și Universitatea în lumea post-Covid-19

Spre o valorificare superioară a concluziilor jurisprudenței. De la comentariu la sinteza exhaustivă

Câteva lecturi precum un recent și reprezentativ număr special al Revistei române de jurisprudență (nr. 1/2020), cuprinzând „spețe comentate din jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție și articole ale judecătorilor acestei instanțe” (cu atât mai bine-venit cu cât istoricul „Buletin al Casației” și-a încetat apariția cu ceva timp în urmă), ori incitantul articol Pour un droit plus systématique: vers la fin des notes de jurisprudence? (apărut în „Recueil Dalloz” din 13 februarie 2020, sub semnătura lui Bruno Dondero, profesor… Citește mai multSpre o valorificare superioară a concluziilor jurisprudenței. De la comentariu la sinteza exhaustivă

O sută de ani de Trianon: Lecțiile istoriei și rostul gândirii juridice

Cu ocazia declaraţiilor şi a conferinţei de presă ocazionate de recenta vizită la Bucureşti a lui Péter Szijjártó, ministrul de externe al Ungariei, ministrul român de externe Bogdan Aurescu a abordat inter alia, pe de o parte, contextul împlinirii a 100 de ani de la semnarea tratatului de la Trianon şi a semnificaţiilor divergente pe care acest eveniment istoric le are în România şi Ungaria, insistând asupra necesităţii de a fi depăşită „confruntarea generată de această interpretare diferită a faptelor… Citește mai multO sută de ani de Trianon: Lecțiile istoriei și rostul gândirii juridice

Mircea Duțu: Să nu uităm niciodată Trianonul

Ovidiu Predescu: Domnule profesor, vă mulţumesc pentru că aţi acceptat să-mi acordaţi acest interviu într-un moment greu din existenţa umanităţii pe acest pământ, şi anume lupta pe viaţă şi pe moarte împotriva pandemiei cu insidiosul Covid-19. Nu putem uita că, acum un secol, omenirea greu încercată de ororile Primului Război Mondial era nevoită să poarte o altfel de bătălie cu pandemia de gripă spaniolă. Cu toate acestea, naţiunea română avea să scrie atunci cele mai importante pagini din istoria sa tumultuoasă. … Citește mai mult<strong><font color='#bb0000'>Mircea Duțu</font></strong>: Să nu uităm niciodată <i>Trianonul</i>

Justiția digitală: progres tehnic şi riscurile regresului juridic – Pe marginea unui experiment procedural

Procese amânate, activitate de judecată redusă la cauze excepționale și desfășurată în condiții speciale, instanțe închise accesului publicului, un minister al justiției funcționând pe bază de telemuncă, experiențe judiciare inedite, aplicarea unei legislații „de urgență” marcată, în privința anumitor componente, de constatarea neconstituționalității, iată doar câteva aspecte ce caracterizează justiția românească în ultimele două luni. Și perspectivele imediat următoare nu sunt mai puțin optimiste: după o perioadă îndelungată de „proteste” și diminuarea astfel a activității, va urma avalanșa contestărilor proceselor-verbale… Citește mai multJustiția digitală: progres tehnic şi riscurile regresului juridic – Pe marginea unui experiment procedural

Dreptul și Justiția în zodia coronavirusului COVID-19

Starea de urgență instituită prin decret la 16 martie a.c. și prelungită până la 15 mai 2020 pentru gestionarea crizei sanitare, indusă de pandemia cu coronavirusul COVID-19, lovește din plin și legea și legalitatea în România. Premisele, substanța și procedurile de aplicare a exigențelor statului de drept sunt grav afectate: legea este înlocuită cu ordonanțele militare și ordinele ministeriale, activitatea de judecată se „suspendă de plin drept” cu excepția unei liste de cauze stabilită de colegiile de conducere ale instanțelor… Citește mai multDreptul și Justiția în zodia coronavirusului COVID-19

Există obligația generală a statului și a autorităților publice române de a acționa împotriva schimbărilor climatice? Premise juridice pentru un „Proces al secolului” și în România

De peste două decenii „justiția climatică” se manifestă drept o prezență tot mai activă în demersul general de conștientizare, percepere și tratare a provocărilor ecoclimatice și a consecințelor acestora ca o realitate presantă, urgență majoră și o problemă de existență a fiecăruia dintre noi și a tuturor împreună. Pretutindeni în lume (înregistrându-se astăzi circa 1500 acțiuni judiciare de acest gen în America, Asia, Australia sau Europa), mai ales din inițiativa societății civile și a organizaţiilor neguvernamentale, tribunalele sunt astfel angajate… Citește mai multExistă obligația generală a statului și a autorităților publice române de a acționa împotriva schimbărilor climatice? Premise juridice pentru un „Proces al secolului” și în România

Drept natural sau organicism juridic? Legatul Şcolii Juridice Ardelene în gândirea juridică românească

Constituirea științei dreptului și culturii juridice naționale, indisolubil legată de desăvârșirea procesului formării statului unitar, unificării legislative și judiciare și simbiozei Școlii juridice românești, a presupus participarea activă, prin tradițiile specifice și reprezentanții lor autorizați, a tuturor provinciilor istorice românești. În acest cadru, contribuția transilvană, alături de cea bucovineană și basarabeană, a reprezentat o parte componentă relevantă, datorată în bună parte luminilor Școlii Ardelene și inițiativei reprezentaților generației pașoptiste care, în numele unității spirituale a românilor de pretutindeni, au trecut… Citește mai multDrept natural sau organicism juridic? Legatul Şcolii Juridice Ardelene în gândirea juridică românească