Din jurisprudența CEDO. Dreptul la respectarea corespondenţei. De la suporturile ”tradiţionale” de comunicaţii la cele ”moderne”. Inviolabilitatea corespondenţelor – drept autonom. Amestecul unei autorităţi publice în exercitarea acestui drept. Respectarea criteriilor de legalitate, legitimitate şi necesitate. Exigenţa privind “calitatea legii” şi limitarea amestecului la ceea ce este “necesar într-o societate democratică”. Standardul european în materie. Lupta contra terorismului. Interceptările de securitate sau ascultările administrative. Legislaţie naţională litigioasă. Examen in abstracto al acestei legislaţii

Ovidiu Predescu

Cauza Roman Zakharov contra Rusiei, cererea nº 47143/06, Hotărârea Marii Camere din 4 decembrie 2015[1]. La originea cauzei a stat plângerea îndreptată împotriva Federaţiei Ruse, prin care un resortisant al acestui stat, reclamantul Roman Andreyevich Zakharov[2], abonat la serviciile mai multor operatori de telefonie mobilă[3], a sesizat Curtea Europeană a Drepturilor Omului (în continuare C.E.D.O. sau Curtea de la Strasbourg) la 20 octombrie 2006, în temeiul art. 34 din Convenţia (europeană) pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (Convenţia)…. Citește mai mult<b>Din jurisprudența CEDO</b>. Dreptul la respectarea corespondenţei. De la suporturile ”tradiţionale” de comunicaţii la cele ”moderne”. Inviolabilitatea corespondenţelor – drept autonom. Amestecul unei autorităţi publice în exercitarea acestui drept. Respectarea criteriilor de legalitate, legitimitate şi necesitate. Exigenţa privind “calitatea legii” şi limitarea amestecului la ceea ce este “necesar într-o societate democratică”. Standardul european în materie. Lupta contra terorismului. Interceptările de securitate sau ascultările administrative. Legislaţie naţională litigioasă. Examen <i>in abstracto</i> al acestei legislaţii

Scurte considerații asupra dreptului la protecția datelor cu caracter personal în era digitală din perspectiva europeană

Ovidiu Predescu

1. Democraţia ca formă de organizare şi de conducere a societăţii trebuie să se adapteze la noile realităţi impuse de tehnologia digitală, mai ales printr-un anumit tip de revoluţie educativă şi culturală în serviciul utilizatorilor. Aşadar, democraţia în epoca digitală presupune, în primul rând, recunoaşterea unui drept fundamental de acces la spaţiul digital pentru a se evita în acest mod riscurile unei rupturi digitale, în sensul utilizării acestuia de un număr restrâns de oameni – o elită cibernetică –, implicând… Citește mai multScurte considerații asupra dreptului la protecția datelor cu caracter personal în era digitală din perspectiva europeană