Author: Valerius M. CIUCĂ

Roxana Elena Codreanu: De ce judecător, și nu procuror? Valerius M. Ciucă: În primul rând este vorba de vocație, este foarte greu să îți descoperi vocația. Se întâmplă, uneori, chiar la vârsta senectuții să îți surâdă adevărata voce care te cheamă și atunci să descoperi că ești artist, poet, romancier, poate chiar muzician. Nu am simțit chemare spre altceva și am apreciat dintotdeauna că această nobilă calitate de sorginte regală, aceea de judecător, ar trebui să reprezinte un ideal pentru… Citește mai multValerius M. Ciucă: Un intelectual este acasă în permanență peste tot unde este nevoie de el

Préface Motto: Scientia nihil dignus est in humanis[1] Introduction L’appréciation de la valeur en soi de toute création, de chaque forme de créativité humaine est un acte de justice qui doit être traité sous le signe de l’équité et sous celui de l’universalisme, qui complète, quand même, l’esprit équitable. C’est depuis toujours notre aspiration commune, notre vision humaniste sur la valeur de la recherche juridique qui peut déceler le juste de l’injuste, le bon sens de l’inacceptable, ce qui est… Citește mai multÉvaluation de la recherche en droit. L’impossibilité de quantifier le qualitatif

Préface Je suis généralement sceptique en ce qui concerne les méthodes paradigmatiques d’étude des sciences socio-humaines, juridiques, philosophiques  et même des études positives. Dans notre domaine, j’ose dire, l’enseignant est souverain dans l’évaluation quantitative et qualitative des moyens de connaissance romaniste. En tant que tel, je crois, chaque enseignant a la prérogative absolue d’adopter une méthode ou de créer quelque chose de nouveau en fonction de son talent, son temps, sa disposition plus ou moins fainéante et des  exigences intellectuelles… Citește mai multL’utilité de la méthode comparative-historique dans le droit romain actuel

Se împlinesc, anul acesta, 16 ani de la plecarea la cele veşnice a celui mai apropiat maestru spiritual al meu, prof. dr. doc. Marţian Cotrău (31 august 1923 – 7 aprilie 1998). Timp de nouă ani, ca un veritabil vademecum, mi-a călăuzit paşii şi mi-a întărit sufletul şi spiritul. M-a inspirat. Mi-a dat forţa necesară pentru a rezista într-un mediu confuz, cu dese accente de ostilitate. Mi-a deschis ochii în faţa unor perspective, altminteri, înceţoşate. M-a ridicat din depresiuni şi… Citește mai multÎn memoria unui bihorean de seamă, fiu adoptiv al Iaşului, prof. dr. doc. Marţian Cotrău

[1] [2] Motto: Age, libertate Decembri utere! * PRIMUM DIVIDAM Vom porni, în consideraţiunile noastre, de la analiza textului juridic definitoriu pentru libertate, aşa cum a fost el conceput de jurisprudentul Florentinus. Este un text care a declanşat numeroase controverse în literatura romanistă şi continuă să incite spiritele datorită aparentului curaj civic exprimat prin frusta teză filosofică pe care o conţine (Libertas est naturalis facultas…). Mulţi gânditori nu o asimilează definiţiei juridice a libertăţii decât ca rod al interpolaţiunilor compilatorilor justinieni.[3]… Citește mai multControversata <strong><i>LIBERTAS</i></strong> EST <strong><i>NATURALIS FACULTAS</i></strong> a lui Florentinus în hermeneutica dreptului organic

Motto: Justitia suum cuique tribuit Nous appelons ”architecture judiciaire” le plan d’ensemble et de détail d’une structure institutionnelle au sein d’une société donnée. L’architecture judiciaire est une sous-espèce de ”l’architecture constitutionnelle”[1], bien sûr, dans ce cas, européenne, de type fédéral[2]. Ses ”architectes” ont été et continuent de l’être les juges, les sages juges, les illustres inconnus et les voix discrètes du destin européen de Luxembourg. La façon dont a été imaginée l’architecture judiciaire détermine des rôles, des tendances et des… Citește mai multLa cécité d’Argus. Comment lire la leçon de la non-reformée juridiction européenne à 100 yeux?

Motto: Bona causa nullum judicem verebitur Motto: Justitia rectum utili praeponere suadet (”Dreptatea ne îndeamnă să punem mai presus de util ceea ce este drept”)[1]  N-am scris de multe ori despre eroi. De fiecare dată mi se pare a fi o grea încercare pentru mine. De această dată, o fac în speranţa că, tratând doar o parte din multiplele faţete ale personalităţii lui Corneliu Coposu, voi evita spiritul pur apologetic, encomiastic, dar şi vacuitatea mesajului. Nouă, românilor, ne sunt binecunoscute… Citește mai multDreptul natural – zidul crenelat al conştiinţei civice a lui Corneliu Coposu

Motto: Bona causa nullum judicem verebitur Résumé La signification bénéfique de la christique “pauvreté en esprit”, comme très suggestive expression de la bonne-foi (bona fides), est vraiment impressionante. Cela on le remarque surtout dans les anciennes sociétés qui etaient sabotées par un formalisme juridique décrépit et grossier, assez accablant pour tous, que les individus préféraient la périlégalité, le non-droit ou la périphérie du droit, avec tous les risques associés (le manque de garanties juridiques, la volatilité des conduites des co-contractants,… Citește mai mult<i>Bona fides </i> într-o nouă hermeneutică