Tag: Dan Chirică

1. Accesiunea, în general, cu referire atât la bunurile mobile, cât și la cele imobile, a fost definită ca fiind un „mod de dobândire a dreptului de proprietate prin alipirea sau încorporarea unui lucru la un alt lucru, mai important, care aparține altui proprietar, în așa fel încât despărțirea celor două nu ar fi posibilă decât cu distrugerea ori deteriorarea ambelor sau a unuia dintre ele”[1]. Noțiunea derivă din latinescul accesio = a se adăuga, iar instituția este una clasică… Citește mai multCorelația, în prezent problematică, a reglementărilor referitoare la accesiunea imobiliară artificială cu cele referitoare la cărțile funciare

1. Prin Decizia nr. 24/2017, dată într-un RIL formând obiectul dosarului nr. 1699/1/2017, ÎCCJ a decis că ”în interpretarea și aplicarea unitară a art. 72 și a art. 153¹² din Legea nr. 31/1990, raportat la art. 1552 Codul civil de la 1864, respectiv la art. 2030 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, cu aplicarea art. 54 alin. (2) din Legea nr. 31/1990, administratorul societății pe acțiuni al cărui mandat a expirat, fără a exista un act de numire a… Citește mai multConsiderații critice referitoare la Decizia ÎCCJ nr. 24/2017 de soluționare a recursului în interesul legii formând obiectul dosarului nr. 1699/1/2017

I. Revocarea mandatului sub regimul C. civ. anterior 1. Întrucât prin tradiție mandatul era privit ca fiind încheiat în interesul mandantului și ca fiind un contract intuitu personae, care se întemeia pe încrederea mandantului în mandatarul căruia îi delega puterea de a încheia acte juridice în numele și pe seama sa, sub regimul C. civ. anterior, s-a considerat firesc ca atunci când, pe parcursul executării contractului, încrederea se fisura sau dispărea, mandantul să fie în drept să retragă împuternicirea acordată… Citește mai multUnele probleme actuale referitoare la contractul de mandat. Revocarea de către mandant

Unul din cele mai importante și complexe contracte, mandatul, deși beneficiază de o nouă reglementare cuprinsă în NCC (noul Cod civil), continuă să rămână învăluit într-un oarecare halou de terra incognita, în dreptul nostru fiind tratat de cele mai multe ori simplist. Dintre problemele dificile și controversate privitoare la acest contract ne-am propus în prezentul studiu să le abordăm pe cele referitoare la: obiectul prestației mandatarului (I); întinderea mandatului (II); Depășirea limitelor mandatului (III); dreptul mandatarului la remunerație (IV); mandatul… Citește mai multProbleme controversate privitoare la contractul de mandat

I. Preliminarii 1. Ca și alte coduri, atât C. civ. de la 1864, cât și NCC definesc contractele aleatorii prin opoziție cu contractele comutative. Astfel, dacă potrivit dispozițiilor art. 947 alin. (1) din C. civ. de la 1864, „contractul cu titlu oneros este comutativ atunci când obligația unei părți este echivalentul obligației celeilalte”, alin. (2) al aceluiași text de lege prevedea că un contract este aleatoriu „când echivalentul depinde, pentru una sau toate părțile, de un eveniment incert”. Art. 1635… Citește mai multCategoria contractelor aleatorii

1. Vânzarea lucrului altuia a fost, în sine, în toate timpurile, indiferent de loc, o ciudățenie juridică, iar de la nereglementarea ei expresă în C. civ. de la 1864, la decretarea ei ca valabilă printr-un text de lege expres, așa cum este cazul art. 1683 alin. (1) din NCC, este, cel puțin la prima vedere, un salt care poate naște perplexitate. Este, desigur, firesc faptul ca cineva să contracteze o vânzare cu altcineva mizând pe faptul că bunul care formează obiectul acelei… Citește mai multVânzarea lucrului altuia – între vechea și noua reglementare a Codului civil român

1. În privința leziunii, reglementarea NCC este esențial diferită de cea anterioară acestui act normativ. Pentru înțelegerea noii reglementări, pe care o vom prezenta în continuare (III), o scurtă trecere în revistă a reglementării anterioare în dreptul nostru o considerăm utilă (I), ca și cea concepțiilor despre leziune, în general (II). I. LEZIUNEA SUB REGIMUL LEGISLAȚIEI ANTERIOARE NCC 2. Sub imperiul legislației anterioare NCC, în dreptul nostru, leziunea era considerată în opinia preponderent majoritară ca fiind un viciu de consimțământ[1],… Citește mai multLeziunea – între reglementarea vechiului și noului Cod civil

1. Într-o speță soluționată relativ recent de ÎCCJ s-a pus problema dacă contractul nr. 34/2009 încheiat între SC A SA (client sau beneficiar) și SC GFR SA (prestator) este un contract de transport (căruia i se aplică termenul scurt de prescripție de un an prevăzut la art. 68 din Regulamentul de transport pe căile ferate din România aprobat prin OG nr. 7/2005) sau un contract-cadru nenumit (căruia i se aplică dispozițiile dreptului comun). Prin contractul mai sus menționat prestatorul (SC… Citește mai multContractul-cadru – contract numit sau nenumit? Calificare juridică și efecte. Răspundere pentru neexecutare. Studiu de caz

C ă t r e Înalta Curte de Casație și Justiție – Cabinetul Președintelui – Ca urmare a solicitării dumneavoastră adresată domnului decan al Facultății de Drept a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca pentru formularea unei opinii asupra sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept care formează obiectul dosarului nr. 3996/1/2016 aflat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție a României, subsemnatul prof. univ. dr. DAN CHIRICĂ, titular al disciplinei „Drept civil” anul III… Citește mai multEste obligatorie forma autentică la încheierea promisiunii de vânzare-cumpărare a unui bun imobil, în vederea pronunțării unei hotărâri care să țină loc de act autentic?