Minciuna ca medicament și adevărul ca datorie

Adevărul este că ne place să fim mințiți 1. În luna septembrie 2020, Deutsche Bank deplângea finalul celor 40 de ani de globalism bun și profitabil și intrarea într-o eră a „dezordinii accentuate”, care ar fi urmat să dureze cel puțin 10 ani[1]. Deși a fost un an de cotitură, iar plandemia a fost ingredientul esențial al haosului în care ne-am afundat de-atunci încoace, „dezordinea accentuată” nu a început în 2020, ci odată cu evenimentele din 11 septembrie 2001 din… Citește mai multMinciuna ca medicament și adevărul ca datorie

Circulația elitelor și statul paralel

Preambul 1. Sunt două tipuri de întrebări obsedante și pline de obidă care ne muncesc mințile și sufletele cu ocazia fiecărei noi catastrofe care depășește în tragism și absurditate dezastrul imediat anterior. Pe scurt, iată-le: de ce ei nu pățesc niciodată nimic? de ce noi, în schimb, suntem vinovați fără vină sau suspecți uzuali? Pe larg, iată-le: (i) cum este posibil ca, pentru ilegalități atât de fățișe, comise parcă (a) în disprețul armatelor de organe de control și al redundantelor… Citește mai multCirculația elitelor și statul paralel

Extremist, adjectiv. Despre transcuvinte, tatuaje mentale și subrutine cu care să ne ferim de ele

1. Cred că o grămadă de lume ar trebui să pună mâna pe Dicționarul Explicativ al Limbii Române (DEX) și să reînvețe sensurile adevărate, naturale, ale cuvintelor. În oceanul de confuzie stârnită de transcuvintele pe care le utilizează social media azi, cu intenția clară de a picta în clar-obscur moral întreaga lume, o recapitulație a conotațiilor propriu-zise ale cuvintelor este neapărat necesară. Notă intermediară: cuvântul „transcuvânt” nu există în mod natural, nu reflectă și nu numește nimic din ceea ce… Citește mai multExtremist, adjectiv. <em>Despre transcuvinte, tatuaje mentale și subrutine cu care să ne ferim de ele</em>

Despre viciile calitative ale legilor opresive în era simulanților, a fictivității și a confuziei

1. Societatea comercială poate fi „dotată” cu o personalitate juridică falsă (aparentă). Aparenţa de personalitate juridică poate fi rezultatul lipsei organizării de sine stătătoare sau al confuziei de patrimonii. În cazul grupului de societăţi, lipsa sau mimarea organizării de sine stătătoare poate determina una sau mai multe personalităţi juridice false (aparente) ale socie­tăţilor controlate. Cu toată aparenţa de independență funcţională, organele filialelor sunt desemnate sau populate cu persoane fizice sau juridice care sunt stipendiate de societatea dominantă a grupului. Atunci… Citește mai multDespre viciile calitative ale legilor opresive în era simulanților, a fictivității și a confuziei

Spotlight & shadow banning: black-fraier-day

În teoria și practica legislației protecției consumatorilor vorbim despre deformarea comportamentului economic/contractual, ca rezultat al practicilor comerciale incorecte, înșelătoare sau agresive ale comercianților, menite a-i determina pe consumatori să achiziționeze produse sau servicii pe care, în condiții normale, nu le-ar achiziționa. Aceste practici incorecte ale comercianților sunt principala cauză a consumerismului. Oamenii au necesități naturale și dorințe normale, pe care și le satisfac prin consum. Prin diverse tehnici de persuasiune, prin manipulare și prin dezinformare sau inducere în eroare, oamenilor… Citește mai multSpotlight & shadow banning: black-fraier-day

Cipurile emoționale, păpușile sentimentale și omul de plastilină sau Primul pas pe drumul de o mie de mile către transhumanism

(I) 1. De regulă, trimiterea la dispozitive sau cipuri de urmărire și control al comportamentului omului simplu stârnește ironii, care se termină cu clișeul „teoria conspirației”. Numai că, în cazul Internet of things/bodies, nu mai este vorba de teorie, ci de fapte (chiar premiate de instituții de prestigiu sau de elemente fundamentale din structura statului de drept), iar ignorarea acestor fapte îi face pe toți ceilalți complici pasivi ai acestei conspirații. Iată două exemple: a) Despre affective computing se vorbea, cu… Citește mai multCipurile emoționale, păpușile sentimentale și omul de plastilină <em>sau </em>Primul pas pe drumul de o mie de mile către transhumanism

Comunitatea și “știința” oficială

Avertisment Această scriitură e lungă. Necesită șapte minute de citire. Dacă nu aveți timp acum, salvați-o pentru mai târziu. S-ar putea să vă priască… În urmă cu mai mult de un an de zile, am cerut Agenției Române a Medicamentului să îmi prezinte dovezi că vaccinurile pentru „imunizarea” contra agentului patogen al pandemiei planificate din anii 2020-2022 au fost în mod legal și legitim puse pe piață în România. Într-o prima fază, atât Agenția, cât și Ministerul Sănătății, mi-au răspuns… Citește mai multComunitatea și “știința” oficială

Omul de tinichea și religiile de substituție

1. Sărăcirea și sentimentul de insecuritate determină omul normal să caute disperat sfori de care să se agațe (chiar dacă sunt sforile păpușarilor) sau plase de siguranță care să îl prindă în caz că va cădea. Omul normal se întoarce mereu la valorile tradiționale, care pun accent pe împărtășirea suferințelor și a bucuriilor (eucharistia), pe ritualurile de trecere, pe interiorizarea sacrului și pe idealuri spirituale, desprinse de mundan și de carnal. Iar acest lucru este cât se poate de normal… Citește mai multOmul de tinichea și religiile de substituție

Les jeux sont faits, rien ne va plus

Pe o „piață” care părea să nu conțină nimic spectaculos, mă refer la cele 7 fonduri de pensii administrate privat, au apărut niște convulsii și tulburări neașteptate, care i-au făcut pe mulți dintre cei 7,8 milioane de participanți la aceste fonduri, viitori pensionari, să se teamă pentru integritatea și stabilitatea banilor lor, acumulați în vederea încasării viitoare, cu titlu de pensii. De exemplu, s-a descoperit că trei din șapte fonduri de pensii au achiziționat, în anii anteriori, obligațiuni emise de… Citește mai multLes jeux sont faits, rien ne va plus

Despre avatarul digital

Când toată lumea gândește la fel, nimeni nu se mai obosește cu gânditul (Walter Lippmann, Opinia publică). Ne-am obișnuit să fim comozi. De citit, citim maxim 156 de cuvinte (limita „ciripelilor” de pe tuiter). Tot ceea de depășește acest număr ne plictisește. Dacă vrem o informație, dăm sărci pe gugăl sau luăm informațiile oficiale de-a gata și de-a valma. Dacă avem dubii, ne lăsăm pe seama factcecherilor (care, apropo, nu au nicio calificare, ci doar stau toată ziulica pe net… Citește mai multDespre avatarul digital