Obligaţia de minime diligenţe în evitarea sau diminuarea prejudiciului sau De ce frica nu este mereu cel mai bun paznic al bostănăriei…

1.  Valorificand o solutie doctrinara traditionala in dreptul comertului international[1], o dispozitie de principiu din Conventia de la Viena din 1980 privind vanzarea internationala de bunuri (art. 77) precum si unul dintre Principiile UNIDROIT privind contractele comerciale internationale (editia 2004), art. 1534 alin. 1 C. civ. prevede ca, “daca, prin actiunea sau omisiunea sa culpabila, creditorul a contribuit la producerea prejudiciului, despagubirile datorate de debitor se vor diminua corespunzator”. Solutia diminuarii despagubirilor se aplica si atunci cand paguba a fost… Citește mai multObligaţia de minime diligenţe în evitarea sau diminuarea prejudiciului sau De ce frica nu este mereu cel mai bun paznic al bostănăriei…

De ce să nu asiști pasiv la incendiul propriei case

O noutate interesanta fata de reglementarea anterioara este introdusa de art. 1534 C. civ., conform caruia “daca, prin actiunea sau omisiunea sa culpabila, creditorul a contribuit la producerea prejudiciului, despagubirile datorate de debitor se vor diminua corespunzator”. Solutia diminuarii despagubirilor se aplica si atunci cand paguba a fost partial cauzata de un eveniment al carui risc a fost asumat de creditor. Mai mult decat atat, insa, conform art. 1534 alin. 2 C. civ., debitorul nu datoreaza despagubiri pentru prejudiciile pe… Citește mai multDe ce să nu asiști pasiv la incendiul propriei case

Concluziile Avocatului General în cauza C-186/16 – Andriciuc c. Banca Românească: Principiul nominalismului monetar nu este imperativ, instanţele având posibilitatea să constate caracterul abuziv al unei clauze ce impune restituirea creditului în CHF

Extras din concluziile Avocatului General: 57. Curtea a confirmat că articolul 1 alineatul (2) din Directiva 93/13 trebuie interpretat în sensul că o clauză contractuală, care figurează într‑un contract încheiat de un profesionist cu un consumator, este exclusă din domeniul de aplicare al acestei directive numai în cazul în care respectiva clauză contractuală reflectă conținutul unui act cu putere de lege sau al unei norme administrative obligatorii, aspect care trebuie verificat de instanța de trimitere (23). 58. În speță, este… Citește mai multConcluziile Avocatului General în cauza C-186/16 – Andriciuc c. Banca Românească: Principiul nominalismului monetar nu este imperativ, instanţele având posibilitatea să constate caracterul abuziv al unei clauze ce impune restituirea creditului în CHF

Vine impozitul pe venitul global pe gospodărie. Fie că vrem sau nu

* Termenul de “venit global pe gospodarie” nu ar trebuie sa va sperie prin arhaismul sau caracterul sau vetust. Este traducerea (neinspirata) in romana a cuvantului “household”, utilizat de toate documentele dreptului european. Nu este vorba, deci, de o intoarcere in timp, in perioada feudalismului, cand se practica taxa pe fumarit. Impozitul pe venit (platit acum, impreuna cu contributiile de asigurari sociale si de sanatate, prin retinere la sursa, de catre angajator, salariul efectiv incasat de angajat fiind un salariu… Citește mai multVine impozitul pe venitul global pe gospodărie. Fie că vrem sau nu

Comutativ și aleatoriu în contractele comerciale

1. Contractele sunt, la modul cel mai profund, instrumente ale optiunii umane, planuri prin care omul isi modifica permanent realitatea. Prin contracte se creeaza drepturi si obligatii certe, determinate, se comercializeaza marfuri sau servicii, se construieste si se demoleaza, dar prin contracte se pot comercializa chiar si riscuri, sanse sau, in genere, elemente aleatorii. Din perspectiva (in)certitudinii si a intinderii consecintelor contractului, acesta poate fi comutativ sau aleatoriu. Un contract este comutativ daca, la momentul incheierii sale, existenta drepturilor si… Citește mai multComutativ și aleatoriu în contractele comerciale

Prezumția de dezechilibru în raporturile juridice contractuale dintre consumatori și comercianți

* Nota: a se vedea prima parte aici. A doua parte, aici. 1. Contractele dintre consumatori si comercianti sunt generatoare ale unor raporturi juridice de putere, in care pozitia partilor este funciarmente inegalitara. Nefiind negociate si nefiind echilibrate, aceste contracte inegalitare pot degenera in aservirea sau mentinerea in stare de captivitate contractuala a consumatorilor care, atunci cand contracteaza cu comerciantii, se gasesc intr-o situatie juridica de cvadrupla inferioritate – economica, tehnica, juridica si temporala – in ceea ce priveste atat puterea… Citește mai multPrezumția de dezechilibru în raporturile juridice contractuale dintre consumatori și comercianți

Echilibrul contractual (II)

* Nota: a se vedea prima parte aici. 5. Mecanismul judiciar al impreviziunii, prevazut de art. 1271 C. civ. pentru situatia in care partile nu au prevazut in contract un mecanism conventional de adaptare a contractului (printr-o clauza de indexare sau de hardship) nu este aplicabil decat contractelor incheiate dupa data intrarii in vigoare a Codului civil (1 octombrie 2011), solutie impusa prin art. 107 din Legea nr. 71/2011 de punere in aplicare a Codului civil. Contractele incheiate inainte de aceasta… Citește mai multEchilibrul contractual (II)

Echilibrul contractual (I)

1. Contractele clasice (negociate) inseamna, in mod traditional, acordul de vointe ale partilor. Aceasta este si conceptia traditionalista a Codului civil care, in art. 1166, defineste contractul ca „un acord de vointe dintre doua sau mai multe persoane, cu intentia de a crea, modifica sau stinge raporturi juridice”, in art. 1169 statueaza ca „partile sunt libere sa incheie orice contracte si sa determine continutul acestora, in limitele impuse de lege, de ordinea publica si de bunele moravuri”, iar in art. 1178 consacra, sub denumirea de „libertatea formei”,… Citește mai multEchilibrul contractual (I)

Creanțe și creditori în procedura insolvenței (IV)

*A se vedea prima parte a articolului aici. A doua parte, aici. A treia parte, aici. 3. Tabele ale creantelor 3.1. Tabelul preliminar al creantelor contine toate creantele acceptate[1] de administratorul judiciar, ca rezultat al verificarii efectuate conform art. 106 din lege. In tabelul preliminar se trec creantele nascute inainte de deschiderea procedurii, atat cele scadente, cat si cele nescadente, pure si simple sau sub conditie, precum si cele in litigiu (daca acestea sunt cunoscute administratorului judiciar). Pe pozitii distincte, se… Citește mai multCreanțe și creditori în procedura insolvenței (IV)

Creanțe și creditori în procedura insolvenței (III)

* A se vedea prima parte a articolului aici. A doua parte, aici. 2. Creditori 2.1. Cel ce dobandeste calitatea de creditor indreptatit sa participe la procedura dobandeste, consecutiv, toate drepturile individuale si colective reglementate de Legea insolventei in favoarea creditorilor: dreptul de a primi tratamentul potrivit rangului si calitatii creantei sale, dreptul de concurenta egal cu ceilalti creditori din categoria sa, dreptul de a contesta mentiunile din tabelul creantelor (drepturi individuale), dar si dreptul de a participa la organele… Citește mai multCreanțe și creditori în procedura insolvenței (III)