Heraclit, Parmenide, Socrate și ’’felul nostru de viață european’’ sau de ce Utopia naște totdeauna o altă Utopie, cel mult o Distopie dar niciodată nu imită Natura

În Pictura lui Rafael, Școala din Atena, apar atât Parmenide și Pitagora dar și Heraclit. Desigur, și Ceilalți dar aici ne interesează aceștia 3. În stânga, rândul din față avem pe Pitagora, Parmenide și Heraclit (partea stângă, păgână a înțelepciunii). Pitagora și Heraclit stau așezați, primul sprijinind piciorul pe un cub de piatră, în timp ce al doilea, contempla curgerea timpului sprijinindu-și cotul tot pe un cub mai mare de piatră. Între aceștia, în picioare stă Parmenide, care la rândul… Citește mai multHeraclit, Parmenide, Socrate și ’’felul nostru de viață european’’ sau de ce Utopia naște totdeauna o altă Utopie, cel mult o Distopie dar niciodată nu imită Natura

Despre Sufletul Juristului

În gânduri anterior exprimate, arătam de ce Sufletul este nu doar locul Conștiinței ci și locul Cunoașterii. În continuare, dacă acceptăm această perspectivă asupra Sufletului și dacă punem față către față ceea ce spune Iov despre Dumnezeu cu ceea ce spune Platon despre Socrate cu privire la Suflet vom descoperi ca există 4 categorii de Suflete. a) Sufletul care se bucură de ’’un fel de bine pe care am primi să-l avem fără să ne sinchisim de urmări, ci l-am… Citește mai multDespre Sufletul Juristului

Sufletul. Locul Cunoașterii nu doar al Conștiinței

Facerea (1.27) ne spune asa – „Si a zis Dumnezeu: “Sa facem om dupa chipul si dupa asemanarea Noastra (…)”. „Noastra” pentru ca dupa cum ne invata Ioan, „La inceput era Cuvantul si Cuvantul era la Dumnezeu si Dumnezeu era Cuvantul.”, adica Sfanta Treime era dintr-un inceput in acelasi loc, la Domnul Dumnezeu. Dumnezeu nu a facut Omul in etape, mai intai Trupul si apoi Sufletul, ci a procedat uno icto, in sensul ca a pus si putreziciunea dar si… Citește mai multSufletul. Locul Cunoașterii nu doar al Conștiinței

A 4-a “lepădare” a lui Petru

Conștiința publică (religioasă sau mai puțin credincioasă, educată sau mai puțin educată) reține 3 Lepădări înfăptuite de Petru față de Isus, înainte de cea de-a doua cântare a cocoșului. Prima, Ioan 18 (17) – Deci slujnica portăreasă i-a zis lui Petru: Nu cumva eşti şi tu dintre ucenicii Omului acestuia? Acela a zis: Nu sunt. A doua, Ioan 18 (25) – Iar Simon-Petru stătea şi se încălzea. Deci i-au zis: Nu cumva eşti şi tu dintre ucenicii Lui? El s-a… Citește mai multA 4-a “lepădare” a lui Petru

14 și 15, între Motive Temeinice și Aparență de (Ne)legalitate

Suspendarea caracterului executoriu al titlului executoriu este reglementată diferit, după cum vorbim despre un titlu executoriu ce are la bază un raport juridic de drept privat sau despre un titlu executoriu emis în cadrul unui raport juridic de drept public. În prima situație Codul de procedură civilă este dreptul comun, în timp ce în a doua situație Legea contenciosului administrativ, Legea nr. 554/2004 este genul proxim în ceea ce privește acest demers procedural. Codul de procedură civilă cuprinde trei categorii… Citește mai mult14 și 15, între Motive Temeinice și Aparență de (Ne)legalitate

TheoDoros, între Artă poetică și Muză

Într-un Dialog de tinerețe, Ion, Socrate-Platon analizează raportul dintre Arta/Știința poetică și Inspirație/Talent/Geniu. Ion – Bine, dar atunci care să fie cauza, Socrate, că nu-mi pot aduna atenția și sunt incapabil să zic ceva vrednic de rostit, ba sunt cu totul cuprins de picoteală, când cineva discută despre vreun alt poet; dar când cineva amintește de Homer, îndată ma deștept, devin atent și sunt plin de cele ce am de spus? Socrate – Nu-i greu, prietene, să ne facem o… Citește mai multTheoDoros, între Artă poetică și Muză

Nu ce face Lumea pentru noi ci ce facem noi pentru Lume

Fuga de cultură… De Cultură poți fugi în două feluri: precum lumea condusă de SUA sau precum cea condusă de Rusia. Ambele lumi nu doar în propoziția de mai sus antagonice se considera deopotriva Excepționale, fiecare în felul său: SUA își trage excepționalismul de la Tocqueville, Părinții Fondatori și are legătură cu libertatea, democrația, frica de dictatură, pe scurt din transformarea Culturii în Civilizație inclusiv politică, în timp ce Rusia se considera (încă de la mijlocul secolului XIX) Excepțională dar… Citește mai multNu ce face Lumea pentru noi ci ce facem noi pentru Lume

Nu

„Nu judecați poporul rus după infamiile pe care le comite atât de des ci după acele lucruri mari și sacre după care tânjește mereu și din străfundurile ticăloșiei sale.” – Henry Troyat, Dostoievski. „Democracies stil dies but by different means. (..) Many governments efforts to subvert democracy are legal, in the sens they are approved by the legislature or accepted by the courts.” – Steven Levitsky and Daniel Ziblatt, How Democracies Dies, „De fiecare dată când ceva nu merge și… Citește mai multNu

Iov și PrincipiuL

Iov din Vechiul Testament ne învață multe lucruri. Atât cum să ne raportăm la situațiile pe care nu le înțelegem pe deplin (greutățile vieții și cauza acestora în Dumnezeu) dar și cum să ne poziționăm față de Pronia cerească, „Cine este cel ce pune pronia sub obroc prin cuvinte fară înțelepciune” ii spune Dumnezeu lui Iov. Si cu toate acestea la sfârșit, Dumnezeu îl prețuiește pe Iov și îi ceartă pe prietenii acestuia – „Iar după ce Domnul a rostit… Citește mai multIov și PrincipiuL

Independența Avocatului

“Cine este cel ce pune pronia sub obroc, prin cuvinte fără înţelepciune?“ Dintre toate valorile și principiile ce animă profesia de avocat, Independența este piatra care tocmește profesia astfel încât aceasta să ajungă să aibă vocația pe care o are astăzi, aceea de a viețui pe muchia dată de confluența dintre colaborator în administrarea justiției și pronie al drepturilor și intereselor Clienților. Pentru că astfel cum vom arăta la momentul potrivit, profesia de avocat supraviețuiește din împreunarea nediferențiată a interesului… Citește mai multIndependența Avocatului