Independența Avocatului

“Cine este cel ce pune pronia sub obroc, prin cuvinte fără înţelepciune?“ Dintre toate valorile și principiile ce animă profesia de avocat, Independența este piatra care tocmește profesia astfel încât aceasta să ajungă să aibă vocația pe care o are astăzi, aceea de a viețui pe muchia dată de confluența dintre colaborator în administrarea justiției și pronie al drepturilor și intereselor Clienților. Pentru că astfel cum vom arăta la momentul potrivit, profesia de avocat supraviețuiește din împreunarea nediferențiată a interesului… Citește mai multIndependența Avocatului

Despre Bucuria Dreptului

Arată-mi Bucuria ta ca să-ți spun ce fel de Om (al Dreptului) ești. Contează de unde ne luăm Bucuria în Drept, pentru că unele surse de Fericire juridică sunt mai de dorit decât altele, existând o ierarhie a Bucuriei juridice. Felul Bucuriei Juridice împărtășite când suntem doar noi cu Conștiința și Dumnezeu ne spune ce fel de Oameni ai Dreptului suntem. Există mai multe feluri de a ne uita, raporta la Drept. Unele perspective sunt pragmatice, realiste, instrumentale în condițiile… Citește mai multDespre Bucuria Dreptului

Negoț cu Dumnezeu

toți facem, în diverse forme și situații. De la cel mai mare până la cel mai mic, fiecare vrem să dăm ceva pentru a primi altceva. Forma aceasta juridică, sinalagmatic religioasă ne animă viața celor mai mulți, sperând că dând ceva primim altceva. Noi știm sau prezumăm că știm că relația noastră cu Dumnezeu nu este cu titlu gratuit, în sensul că trebuie să oferim totdeauna ceva la schimb. Augustin în Confesiuni rostește astfel ți se plătește peste măsură ca… Citește mai multNegoț cu Dumnezeu

Cel mai dinăuntru decât propria mea intimitate sau despre Restul Cunoașterii de sine

I. Intrebarea Ruseasca – Exista in Om ceva mai intim decat intimitatea? II. Cunoasterea si Cunoasterea de sine nu pot exista fara Trecut si/sau Viitor. III. Restul Cunoasterii de sine la Freud, Kant si Augustin. IV. Restul Cunoasterii de sine si Paradoxul Cunoasterii. V. Hrana Apostolului Pavel. Intrebarea ruseasca. Exista ceva in Om mai intim decat intimitatea? Raspunsul la aceasta intrebare lamureste atat problema Cunoasterii dar si discutia Cunoasterii de sine, insa inainte de a arata ce este acest Rest… Citește mai mult<em>Cel mai dinăuntru decât propria mea intimitate </em>sau despre Restul Cunoașterii de sine

Binele nu este Răul pe care nu l-am făcut

Rosteste Apostolul Pavel asa – nu fac binele pe care-l voiesc ci raul pe care nu-l voiesc, pe acela il savarsesc. Sfintii Parinti spun astfel – nu dupa raul pe care nu l-am facut vom fi judecati ci dupa binele pe care l-am facut. Menirea Omului este sa faca Binele, sa doreasca savarsirea Binelui. Raul este un incident, o derogare de la cursul firesc al existentei indumnezeite. Pavel, prin „raul pe care nu-l voiesc” arata in mod clar ca Raul… Citește mai multBinele nu este Răul pe care nu l-am făcut

Patima Tristeții în lumea juridică sau despre Frumusețea pierdută a Dreptului

Avem un fapt la care ne putem uita cum se uită modernismul la trecut (împachetându-l și aruncându-l la gunoi) sau putem proceda precum face postmodernismul cu aceeași formă a timpului, cu trecutul (dezvrăjindu-l, despachetându-l și uitându-se la el din mai multe perspective, unghiuri, abordări). Faptul de analizat este pensionarea prematură a magistraților. Formă particulară a unui concept întâlnit și în restul lumii juridice, la avocați de asemenea, în forme poate mai dure și mai abrazive ca percepție. Acest fapt poate… Citește mai multPatima Tristeții în lumea juridică sau despre Frumusețea pierdută a Dreptului

Ce duce Dreptul mai departe sau despre Dogmatismul Teoriei Juridice

Diversitatea de opinii juridice, lipsa de unitate a acestor interpretări, pluralitatea opiniilor mai curând decât sistematizarea acestora a devenit un loc comun în știința dreptului. Așteptările sunt mai curând să găsești speța rezolvată decât principiul regulator pentru speța ta dar și alte situații, ipoteze factual ivite. Nimeni nu se mai miră că atunci când este vorba despre regula juridică interpretările sunt diverse și lipsite de unitate. Aproape nimeni nu se mai încurcă să caute Ideea, oricum ar fi definită aceasta… Citește mai multCe duce Dreptul mai departe sau despre Dogmatismul Teoriei Juridice

“Ce știu eu când știu?”

se întreba Weizsäcker (colaborator al lui Heisenberg). Feynman spunea așa – „There is a difference between the name of the thing and what goes on.” Tot Feynman spunea ca îți dai seama de cel ce știe ceva dacă poate explica gravitația fără a vorbi despre gravitație. Fizica cuantică este o genialitate nu datorită formulelor matematice și experimentelor ce o întemeiază ci din cauza faptului ca și-a pus problema înțelegerii (fizicii, ecuațiilor matematice, înțelegerii în general). Ce știu eu când știu…… Citește mai mult“Ce știu eu când știu?”

Ce ține Comunismul (încă) viu în mintea și inimile noastre?

Există o ipocrizie a modernismului/contemporaneității față de totalitarisme. Mai curând preferă să se războiască cu extrema dreaptă decât să se lupte cu comunismul. Este mai la îndemână factual și intelectual să combați, să arăți excesele fascismului, nazismului decât să argumentezi împotriva comunismului. Lumea știe mai multe despre Mussolini, Hitler sau Franco decât știe despre ce a făcut Lenin, Troțki sau Stalin. Adevărul este că excesele de dreapta sunt mai comune, mai ușor de abordat, nu necesită analize ideatice complicate și… Citește mai multCe ține Comunismul (încă) viu în mintea și inimile noastre?

Viciile Ideii. Ideologizare, Banalizare, Abstractizare

Dacă Isaiah Berlin (în Gânditorii ruși) justifica cruzimea Revoluției Ruse din 1907 prin faptul că Revoluțiile europene/Revoluția franceză au eșuat în ceea ce privește modalitatea de transformare în realitate cotidiană a idealurilor revoluționare, Michel Onfray (în Decădere. Viața și moartea iudeo-creștinismului) se deplasează și mai în spate și explică originile totalitarismului comunist și nazist prin caracterul lipsit de factualitate a contractului social propus de Rousseau (în Discurs asupra originii și fundamentelor inegalității dintre oameni); primele pagini din Discurs asupra originii… Citește mai multViciile Ideii. Ideologizare, Banalizare, Abstractizare