Tag: Mădălin-Irinel Niculeasa

Există o ipocrizie a modernismului/contemporaneității față de totalitarisme. Mai curând preferă să se războiască cu extrema dreaptă decât să se lupte cu comunismul. Este mai la îndemână factual și intelectual să combați, să arăți excesele fascismului, nazismului decât să argumentezi împotriva comunismului. Lumea știe mai multe despre Mussolini, Hitler sau Franco decât știe despre ce a făcut Lenin, Troțki sau Stalin. Adevărul este că excesele de dreapta sunt mai comune, mai ușor de abordat, nu necesită analize ideatice complicate și… Citește mai multCe ține Comunismul (încă) viu în mintea și inimile noastre?

Dacă Isaiah Berlin (în Gânditorii ruși) justifica cruzimea Revoluției Ruse din 1907 prin faptul că Revoluțiile europene/Revoluția franceză au eșuat în ceea ce privește modalitatea de transformare în realitate cotidiană a idealurilor revoluționare, Michel Onfray (în Decădere. Viața și moartea iudeo-creștinismului) se deplasează și mai în spate și explică originile totalitarismului comunist și nazist prin caracterul lipsit de factualitate a contractului social propus de Rousseau (în Discurs asupra originii și fundamentelor inegalității dintre oameni); primele pagini din Discurs asupra originii… Citește mai multViciile Ideii. Ideologizare, Banalizare, Abstractizare

 Fiscalitatea între Democrație și Autocrație sau în căutarea Reperului Obiectiv (pierdut/neconstituit) al Taxelor și Impozitelor În multe feluri poate fi definită democrația și statul de drept. Unele perspective sunt de natură juridică, altele de natură politică iar altele sunt pur și simplu utilitariste (consumeriste). Punctul comun al acestor perspective identitare este dat de ideea de obiectivitate, de reper obiectiv, de situație ce independent de cine este privită sau analizată, atâta vreme cât există egalitate în ceea ce privește profunzimea cunoașterii… Citește mai multLegalitate când e vorba de <em>nașterea </em>Taxelor și Impozitelor? Mai curând Oportunitate necenzurabilă

Fonemism juridic? Se scrie apel și se citește recurs (ÎCCJ), se scrie recurs dar se citește apel (CCR), termenul este imperativ dar este facultativ și fără sancțiune asupra actului juridic (ÎCCJ). Detalii mai jos în 3 hotărâri ce deslușesc probleme de drept și atât (evităm să exemplificăm cu hotărâri de speță). (a) Decizia nr. 20/2015 pronunțată de ÎCCJ în procedura recursului în interesul legii. Textul legal supus luminilor și înțelepciunilor ÎCCJ era cuprins în art. 28716 din OUG nr. 34/2006,… Citește mai multContenciosul administrativ – un Drept din ce în ce mai Conciliar

Incapacitatea Omului de a pătrunde Evanghelia este una contemplată evanghelic. Apostolul Pavel, în Epistola Întâia către Corinteni spune așa: Și eu, fraţilor, n-am putut să vă vorbesc ca unor oameni duhovniceşti, ci ca unora trupeşti, ca unor prunci în Hristos, Cu lapte v-am hrănit, nu cu bucate, căci încă nu puteaţi mânca şi încă nici acum nu puteţi, Fiindcă sunteţi tot trupeşti. Câtă vreme este între voi pizmă şi ceartă şi dezbinări, nu sunteţi, oare, trupeşti şi nu după firea… Citește mai multCu lapte v-am hrănit, nu cu bucate, căci încă nu puteaţi mânca şi încă nici acum nu puteţi

Textul legal în discuție, cuprins în art. 13 din Legea nr. 554/2004, legea contenciosului administrativ (în continuare LCA) reglementează două obligații procedurale; una privește citarea părților si revine instanței judecătorești să îndeplinească această obligație, iar alta privește depunerea actului atacat împreună cu toată documentația care a stat la baza emiterii actului atacat, precum și orice alte lucrări necesare pentru soluționarea cauzei, obligație ce revine autorității publice emitente a actului atacat. Particularități speciale prezintă obligația (N.B. născută ope legis și nu… Citește mai multArt. 13 LCA între funcția strict probatorie și funcția constitutivă de motive noi de nulitate

Diferența dintre formă și fond în materia de TVA nu este ceva nou, nici din perspectivă doctrinară dar nici jurisprudențială (fie că vorbim de practica instanțelor naționale sau de practica CJUE). La fel de notoriu este și faptul că fondul dreptului de deducere a TVA-ului nu poate fi afectat de aspectele de formă corelative acestui drept. Principiul neutralității TVA stabilește această ierarhie firească între fond și formă în materie de TVA. Înregistrarea în scopuri de TVA a fost considerată aspect… Citește mai multCJUE și înregistrarea în scopuri de TVA (inclusiv la taxarea inversă)

În multe feluri te poți uita la Creștinism și la valorile acestuia. De la poziționarea intrinsecă, implicată în mod esențial în valorile creștine până la atitudinea extrinsecă, a terțului observator, ce se uită la ideile și principiile creștinismului strict rațional (având speranța nemărturisită că va fi și convins de aceste valori, devenind un susținător intrinsec al acestuia). Prima ipoteză a stârnit și stârnește multe discuți, emoții și ideologii. A doua abordare, cea a terțului observator, poate crea însă premisele unui… Citește mai multVremurile ce caută Omul fără de Reper

What is science – by Richard Feynman (Prelegere din 1966) vs. Elogiu învățării pe dinafară, de Sever Voinescu (Iulie 2022). În 1966 Richard Feynman a ținut o prelegere despre What is Science? În mod esențial, Feynman spune două lucruri: 1) „ce este știința” nu este în niciun fel echivalent cu „felul în care se învață știința” (there is a difference between the name of the thing and what goes on)) respectiv 2) orice explicație științifică ce nu poate fi redusă/adusă… Citește mai multMemoria participă dar nu se bagă

Despre felul în care omul se raportează la Istorie s-a scris și s-a gândit în povestea ideilor. Există sisteme de gândire ce au ca punct central Istoria. Nu-i o noutate din această perspectivă. Inedită este abordare lui Tolstoi dar și a lui Shakspeare, lipsiți de ideologie și pentru că au înțeles că trebuie să fie dincolo de Istorie, în afara acesteia, iar ființarea lor aistorică i-a făcut să devină Istorie (retrospectiv vorbind). Ceea ce poate fi atipic de această dată este… Citește mai multDe ce trebuie să acceptăm „banalitatea” traiului (a)istoric sau despre Intenționalitatea (retrospectivă) a Istoriei