WOMEN IN LAW. Marieta Avram: O comunitate juridică solidă se bazează și pe virtutea prieteniei profesionale între femei și bărbați

Alina Matei: Mulțumesc, stimată doamnă Profesor Marieta Avram, pentru timpul acordat cititorilor JURIDICE.ro. WOMEN IN LAW este despre femei, despre ceea ce fac ele în viața profesională și nu numai. O să vă rog să ne spuneți ce vă definește pe dumneavoastră ca profesionist. Marieta Avram: Vorbind despre femei în viața profesională, este mai ușor să spunem ceea ce nu le definește, pentru că, altfel, sunt foarte multe lucruri care definesc un bun profesionist, însă acestea sunt comune atât bărbaților,… Citește mai mult<font color='#bb0000'><strong>WOMEN IN LAW. Marieta Avram</strong></font>: O comunitate juridică solidă se bazează și pe virtutea prieteniei profesionale între femei și bărbați

Piua! Suspendarea judiciară în contenciosul administrativ. Aspecte practice

I. INTRODUCERE 1. Suspendarea judiciară a executării unui act administrativ a fost recunoscută drept instituție de bază a contenciosului administrativ, reglementată pentru acele situații în care pentru petent există interesul de a se pune la adăpost de efectele vătămătoare, ireparabile[1] ale unui act al autorității publice, al cărui destinatar este, până la pronunțarea unei soluții definitive de anulare a actului vizat[2]. 2. Reglementarea actuală, prevăzută în art. 14 și art. 15 ale Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 (denumită în continuare… Citește mai multPiua! Suspendarea judiciară în contenciosul administrativ. Aspecte practice

Contestația la executare. Efecte controversate cu privire la soarta dreptului de proprietate asupra imobilului urmărit

Declanșarea unei proceduri de urmărire silită imobiliară sau efectuarea anumitor acte de executare specifice acesteia poate fi contestată pentru motive de nelegalitate, contestatorul putând fi, după caz, debitorul urmărit (care va putea invoca atât aspecte generale legate de creanța pusă în executare, prescripția dreptului de a obține executarea silită, necompetența executorului judecătoresc etc., cât și probleme specifice acestei forme execuționale), creditorul urmăritor sau chiar un creditor intervenient, ca participanți la procedura de executare silită [art. 644 alin. (1) pct. 1-… Citește mai multContestația la executare. Efecte controversate cu privire la soarta dreptului de proprietate asupra imobilului urmărit

Considerații privind executarea silită împotriva moștenitorilor

„Motto: Festina lente!” 1. Precizări prealabile. Potrivit art. 1.159 C.civ., titlurile executorii obținute împotriva defunctului pot fi puse în executare împotriva moștenitorilor acestuia, în condițiile stabilite de Codul de procedură civilă care cuprinde, la rândul lui, unele dispoziții speciale (art. 687-689). Chiar dacă textul de lege sugerează ideea unei hotărâri judecătorești obținute împotriva defunctului, în realitate, este acoperită și ipoteza titlurilor executorii nejurisdicționale care constată raporturi juridice născute între creditori și de cuius, căci decesul debitorului (inițial) nu schimbă natura… Citește mai multConsiderații privind executarea silită împotriva moștenitorilor

Notificările de non-dare în plată în contextul Legii nr. 77/2016, modificată și completată prin Legea nr. 52/2020

 I. NOȚIUNEA DE NOTIFICARE DE NON-DARE ÎN PLATĂ 1. Legea nr. 77/2016 a reglementat în mod detaliat notificarea de dare în plată a imobilului ipotecat (art. 5)[1], ca o procedură specială față de dreptul comun, având în vedere că, în cuprinsul art. 1271 C. civ.[2], și cu atât mai puțin în Codul civil din 1864, nu regăsim o reglementare similară a unei notificări în materia impreviziunii[3]. 2. Noțiunea de notificare de non-dare în plată, pe care o propunem, acoperă ipotezele… Citește mai multNotificările de non-dare în plată în contextul Legii nr. 77/2016, modificată și completată prin Legea nr. 52/2020

Un nou virus în procedura executării silite: înscrierea în RNPM a titlurilor executorii sub semnătură privată 

* A se vedea și dezbaterea Registrul National al Titlurilor Executorii? (art. 4 alin. 3 din Legea nr. 196/2020) Totuși, nu găsim și nici nu putem găsi ceva care să își fie sieși cauză eficientă, fiindcă ar trebui să își fie anterior, ceea ce este imposibil. Nu este însă posibil ca în cauzele eficiente să înaintăm la infinit. (…), arăta, preluând tezele aristotelice cu privire la noțiunea de cauză[1], Toma din Aquino în Summa Theologica[2], propunând câteva argumente pentru a… Citește mai multUn nou virus în procedura executării silite: înscrierea în RNPM a titlurilor executorii sub semnătură privată 

Protecția consumatorului se face ”ca sarea în bucate”: prin măsuri necesare și fără excese (Despre Ordonanța CJUE în cauza C-75/19)

Prin Ordonanța din 6 noiembrie 2019 în cauza C-75/19, contopind cele două întrebări puse de Tribunalul Mureș, Curtea a stabilit că ”Directiva 93/13/CEE trebuie interpretată în sensul că se opune unei norme de drept național în temeiul căreia un consumator care a încheiat un contract de credit cu o instituție de credit și împotriva căruia acest profesionist a început o procedură de executare silită este decăzut din dreptul de a invoca existența unor clauze abuzive pentru a contesta procedura menționată… Citește mai multProtecția consumatorului se face ”ca sarea în bucate”: prin măsuri necesare și fără excese (Despre Ordonanța CJUE în cauza C-75/19)

Considerații privind accesiunea imobiliară artificială, cu privire specială asupra situației în care constructorul a constituit un drept de ipotecă asupra construcției

1. Aspecte introductive. În materia accesiunii imobiliare artificiale, elementele de continuitate în plan legislativ arată faptul că, atât sub imperiul Codului civil de la 1864, cât și în reglementarea Codului civil în vigoare, această instituție stabilește regula potrivit căreia bunul accesoriu își pierde individualitatea prin încorporarea sa în bunul principal, astfel încât bunul accesoriu îi revine proprietarului bunului principal – art. 577 C.civ. și art. 493 și 494 C.civ. 1864. Astfel, accesiunea conduce, în mod obișnuit, la modificarea obiectului dreptului… Citește mai multConsiderații privind accesiunea imobiliară artificială, cu privire specială asupra situației în care constructorul a constituit un drept de ipotecă asupra construcției

Și Decizia ÎCCJ nr. 56/2019 menține impreviziunea din Legea dării în plată în matca ei judiciară originară…

După decizia Curții Constituționale din data de 6 noiembrie 2019[1], prin care s-a constatat neconstituționalitatea prezumțiilor de impreviziune, la data de 11 noiembrie 2019, în Dosarul nr. 2148/1/2019[2], Înalta Curte de Casație și Justiție a respins ca inadmisibilă cererea pentru dezlegarea unor probleme de drept, formulată de Curtea de Apel Cluj, prin care s-a solicitat să se lămurească următoarele două chestiuni de drept: ”1. În analiza impreviziunii, este suficient ca instanța să constate că există fluctuațiile cursului valutar, respectiv a… Citește mai multȘi Decizia ÎCCJ nr. 56/2019 menține impreviziunea din Legea dării în plată în matca ei judiciară originară…

Inutila exortație a prezumțiilor de impreviziune în Legea dării în plată

1. Premise legislative Legea pentru modificarea Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite a avut la bază o propunere legislativă, care, în varianta inițială avea un articol unic prin care se urmărea abrogarea art. 4 alin. (1) din Legea nr. 77/2016 care excepta din sfera legii creditele acordate în cadrul Programului „Prima Casă”. În condițiile în care abrogarea art. 4 alin. (1) a fost criticată, cu argumente de natură… Citește mai multInutila exortație a prezumțiilor de impreviziune în Legea dării în plată