Justiţia constituţională europeană. Prea mult drept constituţional în Uniunea Europeană?

I. Introducere Observând, într-o lucrarea recentă[1], mișcările ”tectonice” la nivelul Uniunii Europene (UE) ilustrate prin decizii ale instanțelor constituționale naționale și Curtea de Justiție (CJUE) care demonstrează o persistență a conflictelor în jurul subiectului prioritate versus supremație a dreptului UE, ca temă centrală în spațiul constituțional european, exprimam opinia că se impune o analiză mai amplă a ansamblului și cronologiei evenimentelor în raporturile dintre CJUE și instanțele – mai ales cele constituționale din statele membre UE, pentru a stabili dacă jurisprudența recentă… Citește mai multJustiţia constituţională europeană. Prea mult drept constituţional în Uniunea Europeană?

Dezlegările date conflictelor juridice de natură constituțională

Autori: prof. univ. dr. Tudorel TOADER, conf. univ. dr. Marieta SAFTA I. Atribuția Curții Constituționale de soluționare a conflictelor juridice de natură constituțională 1. Cadrul constituțional și legal Această atribuție a Curţii Constituţionale a fost introdusă cu prilejul revizuirii Constituţiei în anul 2003. Este reglementată de art. 146 lit. e) din Constituție, potrivit căruia Curtea ”soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice, la cererea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a primului‑ministru sau a preşedintelui… Citește mai multDezlegările date conflictelor juridice de natură constituțională

Codexul soluţiilor legislative neconstituţionale

Autori: prof. univ. dr. Tudorel TOADER, lector univ. dr. Marieta SAFTA Ideea necesității unui Codex al soluțiilor legislative neconstituționale a pornit de la o evoluție a terminologiei pe care Curtea Constituțională a României o utilizează în redactarea deciziilor pronunțate, în sensul statuării exprese, în chiar dispozitivul acestora, a constatării neconstituționalității soluției legislative stabilite prin norma supusă controlului de constituționalitate. Am evidențiat cu alte prilejuri[1] această evoluție. Identificând apoi, din deciziile prin care Curtea a constatat neconstituționalitatea dispozițiilor legale, soluțiile legislative… Citește mai multCodexul soluţiilor legislative neconstituţionale

Repere legislative și jurisprudențiale privind votul prin corespondență

Autori: prof. univ. dr. Tudorel TOADER, lector univ. dr. Marieta SAFTA Din examinarea reglementărilor în materie, se constată că această modalitate de votare se referă, în esență, la transmiterea votului prin poștă, fie direct la autoritatea electorală corespunzătoare din circumscripția electorală a alegătorului din țara de origine, fie la ambasada sau consulatul țării care are jurisdicție asupra alegătorului. De regulă, buletinul de vot este transmis alegătorului prin poștă, împreună cu un plic interior și unul exterior. Buletinul de vot completat… Citește mai multRepere legislative și jurisprudențiale privind votul prin corespondență

Dialogul judecătorilor

În majoritatea statelor, reformele constituționale au transferat un volum fără precedent de putere de la autoritățile reprezentative către cele judiciare, în sensul larg al acestui din urmă termen, cuprinzând și justiția constituțională[1]. S-a dezvoltat un model de democrație[2], de organizare a statului, care acordă prioritate drepturilor și libertăților fundamentale și impune controlul de constituționalitate realizat prin instanțe specializate. Formula de bază: constituție scrisă, un catalog al drepturilor și libertăților fundamentale, un control de constituționalitate instituționalizat există în aproape întreaga Europă… Citește mai multDialogul judecătorilor