Succinte considerații privind constituționalizarea și mondializarea ”Statului de drept” – realitate ”conflictuală” a raportului dintre dreptul intern al statelor și dreptul internațional

Introducere Mondializarea[1] este, în general, asociată cu emergența ”dreptului fără frontiere” sau a unui ”drept mondial”, care reduce suveranitatea Statelor, în diverse domenii de competența lor exclusivă[2]. Această evoluție poate fi percepută ca o amenințare la integritatea drepturilor naționale, a căror efectivitate reașează nu numai principiul suveranității, ci și primatul normelor constituționale. Asociată celorlalte garanții – carta și declarațiile drepturilor fundamentale, independența și imparțialitatea curților și tribunalelor, multiplicarea recursurilor de orice natură în favoarea cetățenilor, încadrarea legislativă și constituțională a… Citește mai multSuccinte considerații privind constituționalizarea și mondializarea ”Statului de drept” – realitate ”conflictuală” a raportului dintre dreptul intern al statelor și dreptul internațional

Garantarea proprietății și confiscarea averilor în ordinea constituțională din România. Privire comparată

I. Cadrul constituțional și legal. 1. Dreptul de proprietate. 1.1. Constituția din 1866: art. 19 – ”Proprietatea de ori-ce natura, precum si tote creantele asupra Statului, sunt sacre si neviolabile. Nimeni nu pote fi espropriat de cat pentru causa de utilitate publica legalmentate, constatata, si dupa o dreapta si prealabila despagubire”. 1.2. Constituția din 1923: art. 17 – ”Proprietatea de orice natura precum si creantele asupra Statului sunt garantate. Nimeni nu poate fi expropriat decat pentru cauza de utilitate publica… Citește mai multGarantarea proprietății și confiscarea averilor în ordinea constituțională din România. Privire comparată

Medalion – prof. I. L. Georgescu (1901-1996) – 121 de ani de la naștere și 26 de ani de la trecerea în neființă – coautor al proiectului Codului maritim român 1936

Consiliul Legislativ a inclus, în 1929, între membrii săi, pe ION L. GEORGESCU, care a desfăşurat, în calitate de referent şi apoi de consilier, o amplă activitate creatoare în cadrul acestei instituții prestigioase[1]. 1. I. L. Georgescu, un doctrinar comercialist excepţional, a fost coautor al noului Cod comercial din 1938, elaborat în cadrul Secţiunii a doua a Consiliului Legislativ. I. L. Georgescu a lucrat şi la elaborarea proiectului Legii privind titlurile de credit şi proiectului Codului maritim, rămase, însă, în… Citește mai multMedalion – prof. I. L. Georgescu (1901-1996) – 121 de ani de la naștere și 26 de ani de la trecerea în neființă – coautor al proiectului Codului maritim român 1936

Din Galeria marilor noștri profesori civiliști – Acad. prof. dr. Constantin HAMANGIU (31.12.1869-08.01.1932) – 90 de ani la trecerea în neființă

Motto: “Precum în luptă cu furtuna, trăznetul doboară bradul de pe culmea înaltă, prăbușindu-l în fundul mărilor, așa s-a dus dintre noi MARELE SUFLET HAMANGIU” (prof. Gr. Alexianu – ”In Memoriam – Constantin Hamangiu”, în ”Padectele Săptămânale”, Anul VIII, 1932). SUMAR  1. Omul, profesorul, magistratul și doctrinarul 2. ”Testamentul” și donația (1929), către Academia Română 3. Constantin Hamangiu și ”Pandectele Române” (1921-1932) 4. ”Dreptul, legea și viața” – extras din articolul ”În preajma viitorului cod civil – problema unificării lui”,… Citește mai multDin Galeria marilor noștri profesori civiliști – Acad. prof. dr. Constantin HAMANGIU (31.12.1869-08.01.1932) – 90 de ani la trecerea în neființă

Dreptul litoralului în UE. Sinteză

Sumar I. STRATEGIA UE de amenajare integrată a zonelor costiere – AIZC. Principii generale și opțiuni politice. Legea tip a Consiliului Europei. II. Legea litoralului în Franța și alte legi conexe. Introducere 1. Litoralul. Noțiunea. Litoralul este banda de pământ constituind zona cuprinsă între o întindere maritimă și pământul continent, sau o ”arrière-pays”, afectată de diferitele concepte geografice, geomorfologice, oceanografice, biologice, juridice, populare, s.a. Litoralul este format din etajul infralitoral, estran-flux[1] și etajul supralitoral, fiind inclus, astfel, în zona costieră. 2…. Citește mai multDreptul litoralului în UE. Sinteză

IN MEMORIAM – Acad. Prof. Traian IONAȘCU – la 125 de ani de la naștere (17.04.1897-17.04.2022)

1. Întâlnirea cu marele Dascăl și Savant 1.1. Destinul ne-a hărăzit, celor din Promoția 1962-1967 a Facultății de Drept a Universității din București, denumită ”Promoția Beleiu”, să ne bucurăm, pe deplin, de marii noștri ”sfetnici”, unii cu antecedente academice interbelice, precum: Acad. prof. Tudor Popescu, Acad. prof. Traian Ionașcu, Acad. prof. I.P. Filipescu, Ilie Stoenescu, Constantin Tomulescu, Acad. Ion Ceterchi, Constantin Stătescu, Grigore Geamănu, Francisc Deak, Moise Terbacea și alții. O generație de ”simpli licențiați în drept”, de juriști în… Citește mai mult<em>IN MEMORIAM</em> – Acad. Prof. Traian IONAȘCU – la 125 de ani de la naștere (17.04.1897-17.04.2022)

Arbitrajul comercial instituționalizat în fața digitalizării. Experiența Curții de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă CCIR în perioada martie 2020 – martie 2022

SUMAR  I. Unele proiecte și experiențe europene privind modernizarea și digitalizarea sistemelor judiciare 1. Raportul CEPEJ – 2018 2. Avizul nr. 14/2011 al Consiliului Consultativ al judecătorilor Europeni – CCJE 3. Carta etică europeană privind utilizarea inteligenței artificiale în sistemele judiciare – 2018 4. Experiența unor state europene – Franța, Italia, Elveția, Spania, s.a. II. Stadiul digitalizării sistemului judiciar din România. Succinte observații 1. Proiectul de digitalizare tematică al Ministerului Justiției – 2020 2. Jurisprudența ICCJ – Secția I civilă… Citește mai multArbitrajul comercial instituționalizat în fața digitalizării. Experiența Curții de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă CCIR în perioada martie 2020 – martie 2022

Succinte observații critice asupra unor soluții legislative din NCPC-2013 privind căile de atac împotriva hotărârilor arbitrale. Necesitatea specializării arbitrilor și judecătorilor în materie de arbitraj comercial

1. Natura juridică a acțiunii în anulare. 1.1. Acțiunea în anulare a Încheierilor de ședință. Conform art. 594 (1) C.proc.civ (”Atacarea separată a încheierilor de şedinţă”): (1) Pot fi atacate separat cu acţiunea în anulare, prevăzută la 608, încheierile tribunalului arbitral prin care s-au luat următoarele măsuri…” 1.2. Acțiunea în anulare a hotărârii arbitrale. Potrivit art. 608 (1): (1) Hotărârea arbitrală poate fi desfiinţată NUMAI prin acţiune în anulare”. 1.3. Conform art. 424 (1 și 5) C.proc.civ.: ”Hotărârea prin care cauza este… Citește mai multSuccinte observații critice asupra unor soluții legislative din NCPC-2013 privind căile de atac împotriva hotărârilor arbitrale. Necesitatea specializării arbitrilor și judecătorilor în materie de arbitraj comercial

Primatul dreptului UE – divergența jurisprudențială de fond sau conflict juridic de competență? Dialogul în forma dezbaterii reale, loiale, sincere și într-un cadru de respect reciproc – calea optimă de armonizare a jurisdicțiilor interne și europene

Rezumat: 1. Tematica și formatul dezbaterilor din ultimele Conferințe au fost generate de actualitatea confruntărilor politico-juridice dintre Comisia Europeană și CJUE, și Curțile constituționale ale Statelor membre, care au adoptat decizii ”istorice” de consolidare a supremației constituționale, a identității și tradițiilor culturale proprii, cu mult înainte de intrarea în vigoare a TUE (01.01.2009), dar și sub ordinea juridică instituită de acesta. Problematica divergentă a raportului dintre dreptul UE și dreptul intern al Statelor naționale membre ale UE, s-a acutizat, după deciziile Tribunalului… Citește mai multPrimatul dreptului UE – divergența jurisprudențială de fond sau conflict juridic de competență? Dialogul în forma dezbaterii reale, loiale, sincere și într-un cadru de respect reciproc – calea optimă de armonizare a jurisdicțiilor interne și europene

Exigențele stabilite de CJUE prin Hotărârea din 18.05.2021 privind statutul și garanțiile de independență ale Parchetelor și procurorilor români, cu referire specială la Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție – SIIJ vs. DNA, DIICOT, Parchetul (General) de pe lângă ÎCCJ și Parchetul European (EPPO)

Motto: ”Procurorii își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității, al imparțialității și al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiției (1). Funcția de procuror este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior (2)”- (art. 132 din Constituția României – ”Statutul procurorilor”). SUMAR 1. Hotărârea Marii Camere a CJUE din 18.05.2021 – extrase și concluziile Avocatului General 2. Statutul constituțional și legal al Ministerului Public și al procurorilor – art. 131-132, Legea nr. 303/2004-R și… Citește mai multExigențele stabilite de CJUE prin Hotărârea din 18.05.2021 privind statutul și garanțiile de independență ale Parchetelor și procurorilor români, cu referire specială la Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție – SIIJ vs. DNA, DIICOT, Parchetul (General) de pe lângă ÎCCJ și Parchetul European (EPPO)