Tag: Marin Voicu

Sumar 1. Unele observații asupra hotărârii Achmea 2. Hotărârea Marii Camere din 6.03.2018 – în traducerea CJUE 2.1. Cadrul juridic. Cerere de decizie preliminară (par. 1-5) 2.2. Litigiul principal și întrebările preliminare (par. 6-30) 2.3. Aprecierea Curții asupra întrebărilor preliminare (par. 31-61) 3. Hotărârea arbitrală a ICC Paris. Acțiunea în anulare la Curtea de Apel Paris. Sesizarea CJUE în procedura trimiterii preliminare de către instanța franceză de apel. 1. Unele observații asupra hotărârii Achmea 1.1. Prin decizia din 06.03.2018, în… Citește mai multJurisprudența CJUE asupra arbitrajului comercial privat. Hotărârea Achmea C-284 vs. Slovacia

Sumar I. Consideratii generale asupra spetei MUTU.ADRIAN vs. Elevatia 1. Recunoasterea Tribunalului arbitral sportiv de la Lausanne (TAS), constituit conform legii elvetiene ca o instanta, in parametrii art. 6 (1) din Conventie 2. Arbitrajul voluntar si arbitrajul fortat 3. Jurisprudenta selectiva a TAS-Lausanne 3.1. Aplicarea indirecta a art. 6 (1) din Conventie si a jurisprudentei CEDO in materie 3.2. Asupra independentei si impartialitatii TAS 3.3. Aplicarea principiilor la speta II. Speta Platini vs. Elvetia (cauza nr. 526/2018) – decizia de… Citește mai multUnele considerații asupra jurisprudenței CEDO privind arbitrajul internațional privat sportiv. Cauza Mutu Adrian vs. Elveția. Hotărârea definitivă din 4 februarie 2019 – art. 6 (1). Cauza Platini vs. Elveția. Decizia din 11 februarie 2020 – art. 8 din Convenție

SUMAR I. 20 de ani de REFORME structurale ale CURTII de la Strasbourg 1. Reformele realizate prin Protocolul 11 si de celelalte Protocoale Aditionale la Conventie 1.1. Cum arata Curtea pana la «reforma» din 1998 1.2. Principalele obiective ale reformei – 1998 si unele evolutii in perioada 2000-2020 1.3. Jurisprudenta Curtii – continuitate sau schimbare? 1.4. Reforma continua a procedurilor Curtii – cerinta majora a noilor realitati din Europa 2. Principalele date statistice, de actualitate, din activitatea Curtii – Raportul… Citește mai multConsiliul Europei la 70 de ani și CEDO la 60 de ani. Viitorul CEDO în viziunea judecătorilor și a președinților Curții

Motto: „O hotarare nedefinitiva NU poate fi invocata.” Sumar I. Natura si caracterul executoriu al hotararilor si deciziilor DEFINITIVE ale CEDO 1. Sediul materiei. CONVENTIA 1.1. Art. 42 – „Hotararile Camerelor devin definitive conform dispozitiilor articolului 44 paragraful 2.” 1.2. Art. 43 – „Retrimiterea in fata Marii Camere” 1.3. Art. 44 – „Hotararile definitive” 1.4. Art. 46 pct. 1-2 – „Forta obligatorie si executarea hotararilor” 1.5. Art. 1-5 – „Protocolul 16 aditional la Conventie – Avizele consultative” 2. Marea Camera… Citește mai multCEDO. Rolul și atribuțiile Marii Camere în procedura de RETRIMITERE privind cauzele care ridică probleme grave de interpretare și aplicare a Convenției. Dreptul / obligația părților de a sesiza Marea Camera

Motto: Degradarea spiritului constitutional in perioada interbelica s-a produs prin guvernarea statului cu actele normative ale puterii executive si a fost devastat, prin suprimarea partidelor politice, a constitutiei si a Parlamentului, de catre Carol al II-lea. Dupa octombrie 2003, aceasta degradare a democratiei parlamentare s-a realizat prin procedurile speciale a „adoptarii tacite”, „asumarea raspunderii” si prin excesul de putere legislativa al Guvernului, exprimat prin OG si OUG. Scandalul public produs de reprezentantii de rang inalt ai clasei politice si ai… Citește mai multDeficitul major de democrație parlamentară în procesul legislativ din România. Adoptarea tacită. Angajarea răspunderii. Delegarea legislativă

1. Unii parlamentari moraliști și ilegaliști își varsă „veninul” pe care l-au acumulat, pe măsură ce s-au încărcat cu frustrări, impostură politică, dar și cu „ceva” averi sfidătoare. Se vede clar, de la nivelul mării până la vârful OMU, că, unele din aceste personaje, NU se află în „slujba poporului”, „în exercitarea mandatului” (art. 69 alin (1), Constituție) folosind „demnitatea publică” numai în interese personale și, mai apoi, într-un subsidiar îndepărtat, în slujba partidului „patron”. Unii dintre ei lucrează și… Citește mai multMoraliștii “ilegaliști”…?!

1. În aceste circumstanțe excepționale, unitatea poporului, solidaritatea, egalitatea și nediscriminarea cetățenilor, trebuie să se manifeste și mai profund, ca PRINCIPII FUNDAMENTALE DE VIAȚĂ. 1.1.Conform art. 4 (1) din Constituție: “Statul are ca fundament UNITATEA POPORULUI ROMÂN și SOLIDARITATEA CETĂȚENILOR SĂI” iar, potrivit art. 2 din Tratatul Uniunii Europene – T.U.E. : ” Uniunea se întemeiază pe valorile respectării DEMNITĂȚII umane, libertății, democrației, statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului, inclulsiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților. Aceste… Citește mai multSolidaritate “de urgență” extinsă la orice formă de venit, după tipul legal de contribuție la Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate – CASS

I. „TERRA-COVID-19” Globul pământesc este aselenizat. Halatele albe au acoperit circulația oamenilor pe Pământ. Parcă este altă lume, spre o nouă „viețuire”! După Malthus, după „democrația crimei” din secolul XX, după așa zisa globalizare/turbare universală, iată noua „formă de viață”, fără mod de viață umană –„TERRA-COVID-19”! Trăirile sociale, în întreaga lume, sunt sub condiția suspensivă impusă de disperarea istorică, indusă demonic de acei „maeștri” ai proiectului universal de decimare a ființei umane, în circumstanțele actuale, în care „COVID-19” se prezintă… Citește mai multTERRA-COVID-19. Unde este acum “Europa liberă și unită”?! România – în “terapie intensivă”, cu o “viață judiciară” amorfă?!

I. Misiunea judecatorilor in CASA JUSTITIEI. 1. Functia de judecator nu este infailibila. Exercitiul ei este si trebuie sa fie supus examenului profesional si social. In fata acestui exercitiu societatea nu poate sa ramana MUTA, caci, inainte de toate, obiectul exercitiului functiei de judecator il constituie fiinta umana, cu toate atributele sale. 2. Dar, judecatorul si hotararile sale nu trebuie si nu se poate permite sa fie obiectul unor “procese publice” si “judecati fara dosare”, executate, sistematic si agresiv de unele gazete… Citește mai multLăsați-i pe judecători să judece, fără poveri extrajudiciare

1. Recunoasterea Tribunalului arbitral sportiv – TAS, constituit conform legii ca o instanta, in sensul art. 6 (1) din Conventie. 1.1. In mod constant in jurisprudenta Tribunalului Federal al Elvetiei si in cea a CEDO s-a acceptat validitatea arbitrajului privat, institutionalizat sau ad-hoc, sub anumite conditii restrictive aplicabile si unui tribunal de drept comun: – tribunalul sau curtea de arbitraj sa fie constituita conform legii si – sa indeplineasca cerintele de independenta si impartialitate ale unui proces echitabil si intr-un… Citește mai multUnele considerații asupra jurisprudenței CEDO privind arbitrajul internațional sportiv. Cauza Mutu c. Elveția – Hotărârea definitivă din 4 februarie 2019