Reformele justiției în Franța și Belgia 2016-2018, fără „autorizarea” Comisiei Europene, și în Elveția fără „atestarea” Comisiei de la Veneția

I. FRANTA – o justitie pentru sec. XXI 1. Ratiunile si obiectivele urmarite de reforma franceza Reforma justitiei trebuie sa aiba o baza de strategie bine gandita si pe termen lung, printr-un program de linie, aplicabil in anii 2016-2020, etapa de etapa. Ansamblul de masuri ale noii legi are vocatia de a restabili increderea francezilor in justitia lor si de a permite jurisdictiilor sa iasa din asfixia in care se gasesc in prezent. Noul text prevede recentrarea indeplinirii de catre… Citește mai multReformele justiției în Franța și Belgia 2016-2018, fără „autorizarea” Comisiei Europene, și în Elveția fără „atestarea” Comisiei de la Veneția

Modernizarea statului. Franța. Legea asupra transparenței luptei contra corupției și modernizarea vieții economice – ”SAPIN 2”

1. Cadrul legislativ nou pentru lupta contra coruptiei Legea din 09.12.2016, denumita „SAPIN 2”[1] intareste cadrul legislativ in vigoare (Legea nr. 93-122 din 29.01.1993) in materie de lupta contra coruptiei si prevede, in principal, crearea: – Agentiei franceze anticoruptie (AFA) dotata cu putere de control, constatare si sanctiuni; – o noua obligatie de punere in conformitate impusa societatilor cu mai mult de 500 salariati sau apartinand unui grup de societati cu peste 500 salariati si cu o cifra de afaceri… Citește mai multModernizarea statului. Franța. Legea asupra transparenței luptei contra corupției și modernizarea vieții economice – ”SAPIN 2”

Unele considerații privind aplicarea doctrinei “DREPTULUI VIU” în jurisprudența Curții Constituționale a României

I. Doctrina dreptului viu in teoria si jurisprudenta constitutionala europeana 1. Doctrina dreptului viu a fost aplicata in anii 1950 de Curtea Constitutionala a Italiei pentru a raspunde necesitatii de a gasi un „modus operandi” in relatia cu Curtea de Casatie, in cadrul exercitarii procedurii de control incident de constitutionalitate. Aceasta doctrina[1] justifica puterea de control a judecatorului de constitutionalitate asupra legii, astfel cum a fost interpretata de judecatorul judiciar si sa o realizeze numai daca ea este, in mod… Citește mai multUnele considerații privind aplicarea doctrinei “DREPTULUI VIU” în jurisprudența Curții Constituționale a României

Convenția pentru recunoașterea și executarea sentințelor arbitrale străine – New York, 10.06.1958 – 60 de ani de la adoptare

Introducere 1. La aniversarea „varstei de 40 de ani” a Conventiei 1958, profesorul Albert Jan Van Den Berg a publicat in Buletinul ICC un articol intitulat „Refuzul de executare in virtutea Conventiei New York 1958: cateva cazuri de deficiente”, pentru ca, la 50 de ani, in acelasi prestigios Buletin (nr. 2-2007), sa reia examenul sub un titlu similar, prezentand analitic un numar impresionant de hotarari arbitrale, preluate din „Yearbook Commercial Arbitration” – XXVIII – 2003, pp. 562-738 (dintre cele 1400 de… Citește mai multConvenția pentru recunoașterea și executarea sentințelor arbitrale străine – New York, 10.06.1958 – 60 de ani de la adoptare

CSM vs. ICCJ și Ministerul Public. Unele antagonisme și complicități

I. Cadrul constitutional A. Rolul si functiile constitutionale 1. Judecatorii si instantele judecatoresti – Puterea judecatoreasca 1.1. Infaptuirea justitiei (art. 124 – Constitutia Romaniei) „Justitia se infaptuieste in numele legii”, de catre „Judecatorii independenti”, care „se supun NUMAI legii”, si devin „INAMOVIBILI”, prin numirea de catre Presedintele Romaniei (art. 125 – Statutul judecatorilor). 1.2. ”Realizarea justitiei (art. 126, alin. 1, alin. 3 si alin. 4) „Justitia se realizeaza prin ICCJ si prin celelalte instante judecatoresti, stabilite de lege”. 2. Ministerul… Citește mai multCSM vs. ICCJ și Ministerul Public. Unele antagonisme și complicități

Ignorarea de către România a Consultanței (95) 5 din 03.11.1994 a Consiliului Europei privind „Restituirea către foștii proprietari a imobilelor trecute în proprietatea statului sub regimurile comuniste aflate în țările Europei Centrale și orientale” și efectele sale negative

I. Preliminarii postdecembriste 1. In acord cu opinia CSM, in luna iunie 1994, Ministrul Justitiei, Gavril Iosf Chiuzbaian, a formulat o solicitare catre Consiliul Europei, Directia juridica, in numele Guvernului Romaniei (stat membru al CE din data de 07.10.1993 si al jurisdictiei CEDO din 20.06.1994), pentru o consultanta privind cadrul  legislativ intern din tarile Europei centrale si orientale, respectiv la restituirea catre fostii proprietari a imobilelor trecute in proprietatea statului sub regimurile comuniste. Aceasta consultanta era necesara in contextul in care… Citește mai multIgnorarea de către România a Consultanței (95) 5 din 03.11.1994 a Consiliului Europei privind „Restituirea către foștii proprietari a imobilelor trecute în proprietatea statului sub regimurile comuniste aflate în țările Europei Centrale și orientale” și efectele sale negative

Deciziile definitive ale CCR date în soluționarea conflictelor juridice de natură constituțională NU sunt doar ACTE CONSULTATIVE

1. Texte constituționale de referință: 1.1. ”Art. 146 (1) lit. „e”: „Curtea Constituțională are următoarele atribuții: e) soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice, la cererea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a primului-ministru sau a preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii”. 1.2. Art. 147 (4): „Deciziile Curţii Constituţionale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor.” 2. Unele observații asupra aplicării textelor. 2.1…. Citește mai multDeciziile definitive ale CCR date în soluționarea conflictelor juridice de natură constituțională NU sunt doar ACTE CONSULTATIVE

Comisia Europeană: Raport privind Starea justiției civile, comerciale și de contencios administrativ în Statele Uniunii Europene – 2016.  MCV – instrument politic de discriminare a României, ca Stat membru al UE

– Sumar – I. Considerații generale introductive 1. Raportul dintre dreptul UE și dreptul național al Statelor membre. Succinte observații privind Tratatele UE  1.1. Textele relevante din Tratatul UE 1.2. Constituția României și dreptul UE 2. Actele juridice ale UE și forța lor obligatorie în Statele membre 2.1. Actele juridice reglementate în TFUE 2.2. Celelalte acte ale instituțiilor UE. Declarațiile, scrisorile, comunicările, concluziile, conferințele de presă, s. a.  și „valorizarea” lor în (de) Statele membre ale UE 2.3. Actele juridice,… Citește mai multComisia Europeană: Raport privind Starea justiției civile, comerciale și de contencios administrativ în Statele Uniunii Europene – 2016.  MCV – instrument politic de discriminare a României, ca Stat membru al UE

Din nou despre confuzia privind statutul constituțional și legal al judecătorilor și procurorilor, în contextul adoptării noilor „legi ale justiției”

1. In mai multe articole, publicate pe JURIDICE.ro si reunite in volumele I si II „Starea Justitiei”, Editura „Universul Juridic”- 2017, am formulat unele observatii critice asupra reglementarii din Legea nr. 303/2004 si sugestii pentru separarea deplina a statutului legal al procurorilor fata de cel al judecatorilor, in acord cu principiile instituite prin art. 124-126 si art. 131-132 din Constitutie si jurisprudenta CEDO. Din pacate, forma finala a Legii nr. 303/2004 este aproape aceeasi, accentuandu-se confuzia dintre cele doua profesii,… Citește mai multDin nou despre confuzia privind statutul constituțional și legal al judecătorilor și procurorilor, în contextul adoptării noilor „legi ale justiției”

Legile justiției. Unele sugestii privind Inspecția Generală de Justiție de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii

1. Necesitatea reformării Inspecţiei judiciare 1.1. Actuala formulă instituțională, sub denumirea de „Inspecţia judiciară”, datând din anul 2005, şi-a dovedit, cu prisosinţă, ineficienţa, consacrându-se, cum am mai subliniat, repetat, ca o secţie disciplinară, de sesizări şi reclamaţii, a CSM. Această stare – ca reglementare instituţională, rol şi atribuţii – este, în vădită contradicţie cu tradiţia interbelică privind misiunea şi funcţiile exercitate de Inspecţia judiciară, cu exigenţele actuale şi cu experienţa din celelalte state europene. Inspecţia judiciară sau Inspecţia Generală de… Citește mai multLegile justiției. Unele sugestii privind Inspecția Generală de Justiție de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii