Detenția domiciliară ca măsură preventivă

1. Referitor la condiția negativă prevăzută de art. 218 alin. (3) C. proc. pen. – respectiv să nu existe suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârşit o infracţiune asupra unui membru de familie – în paleta largă de situații care pot fi aduse în discuție intră și cazurile privind condămnările definitive pentru infracțiuni de violență în familie. Folosind argumentul de interpretare logică a fortiori s-ar putea spune că legiuitorul a avut în vedere și condamnările definitive. Dar rostul acestei condiții este acela… Citește mai multDetenția domiciliară ca măsură preventivă

Etica aplicată în viața profesională a judecătorilor, procurorilor și avocaților

1. În cadrul dezbaterii cu acest titlu, alături de domnul judecător Horațius Dumbravă și domnul procuror Remus Budăi, am avut prilejul deosebit să particip la un dialog interprofesional interesant, cu probleme actuale și cu teme utile atât pentru cele trei profesii reprezentate, cât și pentru activitatea judiciară, în general. 2. Unul dintre subiectele discutate a vizat egalitatea armelor între procuror și avocat, plecând de la așezarea în sala de judecată, locul de intrare în sala de judecată și importanța simbolică… Citește mai multEtica aplicată în viața profesională a judecătorilor, procurorilor și avocaților

Posibile consecințe penale ale operațiunilor cu monede virtuale

Dacă ne uităm în legislația națională, constatăm că reglementarea trannzacțiilor cu monede vituale (criptomonede) lipsește cu desăvârșire, deși acest fenomen a avut în ultimii zece ani o dezvoltare extraordinară și face necesară o disciplinare. Se apreciază că, în prezent, există peste 2000 de monede virtuale, iar cifra afacerilor cu aceste instrumente de plată se situează undeva între 500-1000 de miliarde de dolari SUA. Sunt cifre importante, care au atras atenția forurilor de reglementare și așa au început să apară primele… Citește mai multPosibile consecințe penale ale operațiunilor cu monede virtuale

Care este viitorul corupției în România?

1. Pentru a avea în vizor întreaga paletă a situațiilor care pot apărea pe glob, dacă ne uităm pe statistici, constatăm că Danemarca este cea mai incoruptibilă țară, apoi Finlanda, Japonia etc. Infracțiunea sau corupția, ca specie de infracțiune, ține de imperfecțiunea umană. Câtă vreme omul este o ființă imperfectă, este absolut sigur că vor exista și fapte antisociale. Dacă se va întâmpla și la noi, dă Doamne, așa cum se întâmplă în acele țări care stau foarte bine din… Citește mai multCare este viitorul corupției în România?

Tranzacțiile suspecte. De la intuiție la pedepsire

1. Am avut surpriza să constat că, spre deosebire de reglementarea anterioară, care era mai simplă și mai suplă, în care aveam o definiție relativ clară…, noua lege a renunțat la o definiție a tranzacțiilor suspecte și pornește de la unitățile raportoare spre tipologiile operațiunilor… Toate aceste unități raportoare au mai multe obligații, dar una dintre cele mai importante este aceea de a raporta tranzacțiile suspecte prevăzute la art. 6 din Legea nr. 129/2019. 2. Exprimarea legiuitorului este, însă, una… Citește mai multTranzacțiile suspecte. De la intuiție la pedepsire

Cum aflăm cine este „beneficiarul real”?

1. Legea nr. 129/2019 reglementează o adevărată birocrație, care este evidentă, fără a urmări să o critic. Cineva spunea că atunci când vrei să îndepărtezi o persoană de consecințele faptelor sale folosește-te de birocrație. Mie mi se pare că aceste registre – registrul central organizat la nivelul ONRC, registrul central organizat la nivelul Ministerului Justiției și registrul central organizat la nivelul ANAF – când se vor implementa pot crea aparențe înșelătoare, mult mai înșelătoare decât realitatea pură. Nu cumva discutăm… Citește mai multCum aflăm cine este „beneficiarul real”?

Eradicarea fenomenului infracțional – speranța din Cutia Pandorei

1. Scurtă poveste introductivă Potrivit mitologiei greceşti, Pandora[1] a fost pri­ma femeie de pe Pământ, creată de zeii care‑l invi­diau pe Zeus. Având ca scop făurirea unei opere perfecte, creatorii săi au contribuit fiecare în manieră proprie la desăvârşirea acesteia. Hefaistos[2] i‑a dat corp şi chip, Afrodita[3] fru­mu­seţea, Atena înţelepciunea[4], Apollo[5] talentul muzical, iar Hermes[6] persuasiunea. Legenda ne face cunoscut faptul că, după ce Prometeu a furat focul din Olimp pentru a‑l dărui oamenilor, Zeus a fost ofensat, iar pentru… Citește mai multEradicarea fenomenului infracțional – speranța din Cutia Pandorei

Natura infracțiunii de bancrută frauduloasă

1. Aspecte introductive Drumul către insolvenţă este pavat cu multe evenimente sau fapte, dintre care unele pot fi caracterizate din punct de vedere juridic ca fiind licite, iar altele ca având caracter ilicit. Între faptele de natură ilicită penală, cea mai titrată și frecventă este bancruta frauduloasă. Dintr-o altă perspectivă, bancruta frauduloasă este, nu numai cea mai frecventă și titrată faptă de natură penală asociată insolvenței, ci este și una dintre „cenuşăresele” dreptului penal, deoarece legiuitorul a fost relativ superficial… Citește mai multNatura infracțiunii de bancrută frauduloasă

Răspunderea contravențională pentru încălcarea obligațiilor prevăzute în Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțarea terorismului

1. Precizări prealabile  La data de 18 iulie 2019 a fost publicată în Monitorul Oficial al României Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, care a abrogat Legea nr. 656/2002, act normativ ce reglementa această materie. Conform art. 42 alin. (1) din Legea nr. 129/2019, încălcarea prevederilor acestei legi atrage, după caz, răspunderea civilă, disciplinară, contravenţională, administrativă sau penală. 2. Derogare criticabilă privind prescripția răspunderii contravenționale Potrivit art. 42 alin. (2) din Legea nr. 129/2019,… Citește mai multRăspunderea contravențională pentru încălcarea obligațiilor prevăzute în Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțarea terorismului

Obligațiile entităților raportoare prevăzute în Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului

1. Precizări introductive La data de 18 iulie 2019 a fost publicată în Monitorul Oficial al României Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, care a abrogat Legea nr. 656/2002, act normativ ce reglementa această materie. Prin Legea nr. 129/2019, cadrul legal în acest domeniu a fost modificat și pus de acord cu directivele (UE) 2015/849 și (UE) 2011/2.258, care trebuiau transpuse în sistemul legislativ național. Noua lege în materie aduce modificări și în ceea… Citește mai multObligațiile entităților raportoare prevăzute în Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului