Anatomia discursului persuasiv, chimia comunicării asertive și asertivitatea ca stil de viață

Într-o accepțiune care pare a prinde din ce în ce mai mult contur, cel puțin din perspectiva comunicării, asertivitatea[1] constă în capacitatea umană de a relaționa (comunica, de a stabili legături sociale, de a transmite și susține ideile sau drepturile), în mod direct, simplu și încrezător, fără exagerare sau reținere, într-o modalitate adaptată contextului. Acest tip de interacțiune ar putea fi denumită comunicare asertivă. Genul proxim al comunicării asertive îl constituie asertivitatea comportamentală, respectiv particularitatea omului de a se manifesta… Citește mai multAnatomia discursului persuasiv, chimia comunicării asertive și asertivitatea ca stil de viață

Despre prescripție, fără preconcepție

Preambul Odată cu emiterea, în 26 mai 2022, a comunicatului Curții Constituționale, referitor la declararea neconstituționalității art. 155 alin. (1) C. pen. (partea rămasă după Decizia CCR nr. 297/2018), continuând cu adoptarea OUG nr. 71/2022 și mai ales cu publicarea Deciziei CCR nr. 358/2022 în Monitorul Oficial al României (9 iunie 2022), mediul juridic autohton a devenit realmente „efervescent”, stare care, aproape instantaneu, s-a propagat ca o undă de șoc la nivelul întregii societăți, în principal, din cauza incidenței unor… Citește mai multDespre prescripție, fără preconcepție

Scurte considerații relative la efectul de noise și biasuri în activitatea judiciară

Rezumat Noise este termenul care desemnează situația în care o persoană, nepredispusă la erori sau greșeli, decide incorect cu privire la o problemă (speță, caz, chestiune), din cauza premiselor viciate de anumiți factori.   Bias este termenul ce exprimă o judecată incorectă emisă de o persoană predispusă la erori sau greșeli. Efectul de noise este generat de un evantai larg de factori, în timp ce biasurile sunt produse cel mai adesea de superficialitatea sau schimbarea opiniei decidentului. Însă, ambele –… Citește mai multScurte considerații relative la efectul de noise și biasuri în activitatea judiciară

Azi am în agendă să nu fac nimic

Într-o zi oarecare, așteptând culoarea verde a semaforului, am văzut doi spălători de parbrize, ce păreau a fi tată și fiică (el cam de 40 de ani, iar ea de aproximativ 10-12 ani) aflați în pauză, căci numărau banii adunați (probabil 20-30 de lei, din ce am putut vedea eu) și se bucurau realmente de ceea ce aveau în posesie. El număra banii, care erau în bancnote de 1 și 5 lei, ea îl privea cu atenție și zâmbeau la… Citește mai multAzi am în agendă să nu fac nimic

Până la urmă… stilul chiar contează!

În concepția lui Freud, omul este ”dirijat” (împins, condus, mânat) de instincte biologice. Cu alte cuvinte, în vâltoarea vieții, individul este condus de instincte, pe care el trebuie să le controleze și apoi să se împace cu ele. Potrivit părintelui psihanalizei, subconștientul prevalează asupra conștientului. În schimb, Adler – unul dintre contestatarii cei mai categorici ai psihanalizei freudiene și rolului dominant al energiilor sexuale în viața psihică – este de părere că omul are un comportament dirijat de energii sociale,… Citește mai multPână la urmă… stilul chiar contează!

Definitiv dezlegată, chestiunea prealabilă devine nediscutabilă

1. Premise Într-un comunicat din data de 17 februarie 2021, postat pe site-ul Curții Constituționale, se menționează că aceasta: ”a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că sintagma „cu excepţia împrejurărilor care privesc existenţa infracţiunii” din cuprinsul dispozițiilor art. 52 alin. (3) din Codul de procedură penală este neconstituțională” (s.n.). În același comunicat, se mai precizează că: ”sintagma „cu excepţia împrejurărilor care privesc existenţa infracţiunii” din cuprinsul dispozițiilor art. 52 alin. (3) din Codul de procedură penală este lipsită… Citește mai multDefinitiv dezlegată, chestiunea prealabilă devine nediscutabilă

Este civilizația ca un furnir sau ca o coajă de portocală?

Potrivit teoriei furnirului[1], moralitatea umană este un strat subțire precum foița de lemn care acoperă diferite obiecte de mobilier. Cei care îmbrățișează această teorie, consideră că civilizația este ca un furnir [2]. Sub foița firavă a civilizației se ascunde natura umană egoistă și violentă. Unul dintre primii gânditori care au rafinat această teză a fost T. Hobbes, care credea că variabilitatea dorințelor umane și nevoia de resurse rare erau generatoare de conflicte sociale în epoca prestatală, căci oamenii în starea… Citește mai multEste civilizația ca un furnir sau ca o coajă de portocală?

Despre efectele etichetelor sociale

Societatea postmodernă, la fel ca precedenta – societatea modernă –, este impregnată de o puzderie de etichete (epitete, caracterizări, clasificări, evaluări) sociale. Etichetele sociale sunt epitete sau evaluări ale oamenilor, făcute altora, în scopul de a le suprinde acestora anumite caracteristici sau comportamente în relaționare. Etichetele sunt exprimate fie printr-un cuvânt (de pildă, ”ticălos” sau ”oportunist”), fie printr-o expresie (de pildă, ”om bun” sau ”tip încrezut”), care pot fi folosite atât în sensul lor propriu (”profesionist”, ”novice”, ”loial” ș.a.), cât… Citește mai multDespre efectele etichetelor sociale

Nu poate exista autoritate (putere) de lucru judecat fără legalitate

Motto: Autoritatea de lucru judecat nu poate fi recunoscută în cauzele în care legea a fost nesocotită. În astfel de cazuri, legalitatea primează și trebuie restabilită, ca manifestare a unei puteri judecătorești autentice. Pentru că marți, 2 februarie 2021, la Înalta Curte de Casație și Justiție este stabilit termen pentru judecarea contestațiilor în anulare formulate în speța ”Robert Roșu” (”Ferma Băneasa”), fără să antamez chestiuni din cadrul acesteia, am găsit potrivit să împărtășesc câteva gânduri despre ”autoritatea de lucru judecat”,… Citește mai multNu poate exista autoritate (putere) de lucru judecat fără legalitate