Tag: Mircea Duțu

Parlamentul European (PE sau Parlamentul) a adoptat, la 22 noiembrie 2023, cu o ușoară majoritate (305 voturi pentru, 276 contra și 29 abțineri pentru raport, respectiv 291 pentru, 274 contra și 44 abțineri în privința rezoluției), propunerile de revizuire a tratatelor [2022/2051 (INL)] în scopul de a permite o Uniune Europeană (UE sau Uniunea) cu mai mult de 30 de state membre, care să funcționeze mai democratic și să poată înfrunta cu succes marile provocări ale viitorului. Redactat de 5… Citește mai multUniunea Europeană în fața reformei instituționale și a revizuirii tratatelor constitutive

Cea de-a doua ediție a Paris Legal Makers reunește, la 23 noiembrie a.c., în Palais Brongniart din capitala Franței, personalități ale lumii economice și juridice, juriști, reprezentanți ai marilor întreprinderi, filosofi și experți în securitate spre a dezbate tema Inteligența artificială: un viitor promițător, un angajament responsabil. Organizat de Baroul din Paris evenimentul internațional își propune să pună în discuție și să caute răspunsuri la întrebări precum: inteligența artificială (IA) își va ține promisiunile furnizării unei justiții mai accesibile, mai previzibile… Citește mai multJustiția în fața inteligenței artificiale. Avantaje și riscuri ale unei revoluții civilizaționale

După ce, printr-o decizie istorică din 14 octombrie 2022, Consiliul de Stat (instanța supremă de contencios administrativ) din Franța a statuat clar distincția între simpla analiză juridică și complexa cercetare științifică în materie (susceptibilă de susținere publică), iată că primul studiu, realizat și publicat de (relativ) recent înființatul Institut de Studii și Cercetări privind Dreptul și Justiția (IERDJ sau Institutul) ne sugerează, la rândul său, adevăratele priorități tematice ale preocupărilor reflecției în domeniu. Este vorba de un subiect care, la… Citește mai multDimensiuni ale unei veritabile reforme a cercetării științifice juridice. Exemplul francez

Pe fundalul unei lumi tot mai explozive la nivel internațional și în plan intern sub presiune evenimentelor ce se succed într-un ritm tot mai trepidant arareori mai surprindem și ne oprim a reflecta asupra marilor repere ale istoriei și a crucialelor provocări ale prezentului și, deopotrivă, ale viitorului. Pierdem astfel din valențele euristice ale abordării evolutive a normei și instituțiilor și lipsim de beneficiul continuității cunoașterea lor. Este și cazul aniversării a trei decenii de actuală formulă a construcției europene… Citește mai multUniunea Europeană în fața problemelor proprii și provocărilor unei lumi în mișcare

I. Cercetarea juridică românească în termenii săi tradiționali – ai conceperii, desfășurării și rezultatelor scontate și mai ales așteptate – e pusă astăzi radical în discuție, reclamându-se reformarea și afirmarea unui nou model în materie bazat pe promovarea noutății, inter și transdisciplinarității și a durabilității. Încă dominată de abordările tehniciste, care reduc investigația în domeniu la nivel de consultație profesională ori de activitate didactică (de manual și/de seminar), ea se confruntă cu o profundă „criză de creștere” ce implică, spre… Citește mai multSpre un nou model de cercetare (științifică) juridică? Șanse și speranțe

Pe când la noi e pe cale de dezagregare până la dispariție, sub impactul indiferenței administrative și al celui al incompetenței agresive, cercetarea științifică instituțională a dreptului (devenită și a justiției) în plan european, precum și în cel al țărilor dezvoltate cunoaște noi avansuri și forme de manifestare. Astfel, în timp ce American Law Institute (grup de cercetare și advocacy) își marchează Centenarul (1923–2023), în Franța noua formulă națională în materie devine Institutul de Studii și de Cercetare privind Dreptul și… Citește mai multNoi modele de cercetare juridică instituționalizată și posibile provocări românești în materie

Supraestimate pe termen scurt, dar subevaluate spre orizonturi mai îndepărtate, consecințele digitalizării, în general, și provocările inteligenței artificiale în special se arată a fi majore și pentru cercetarea (științifică) juridică. Implicațiile vizând soarta acesteia se prefigurează în anumite privințe ca „existențiale”, în sensul că operează ca un factor de selecție radicală în favoarea investigației înalt științifice, ale cărei virtuți le potențializează, și de asanare a simplei consultații de cabinet și de manual didactic pe care tinde să o suplinească aproape… Citește mai multAmenințările inteligenței artificiale și provocările tranziției digitale pentru cercetarea juridică

Înainte de a încerca o sintetică radiografie a nașterii și evoluției cercetării științifice juridice instituționalizate în România, din perspectiva împlinirii a 70 de ani de activitate a Institutului de Cercetări Juridice al Academiei Române (1954–2024), credem că se impun câteva precizări asupra particularităților reflecției în materie. Cercetarea științifică în domeniul dreptului prezintă specificități atât din punctul de vedere al manifestărilor concrete, cât și din cel al impactului său academic. În privința acestuia din urmă, el ține mai ales de faptul… Citește mai multCercetarea științifică juridică în România. O radiografie necesară

În condițiile crizelor suprapuse și ale evoluțiilor contrastante ce caracterizează actualitatea, și mediul juridic cunoaște profunde mutații; la fel și profesiile juridice și judiciare sunt în plină transformare. Digitalizarea și accesul sporit la informație, inteligența artificială, ineditele instrumente de comunicare on-line bulversează și orizonturile juridice. La rândul lor, tulburările provocate în relațiile internaționale de conflictul geostrategic din Ucraina, paradoxul unei lumi multipolare dar cu mai puțin multilateralism, dominația raporturilor de forță, „deprecierea occidentală” pun în discuție rolul și chiar natura… Citește mai multDreptul în serviciul valorilor naționale, europene și democratice. O inițiativă necesară

Existența unei cercetări științifice – fundamentale și aplicate – veritabile și consistente, desfășurată în cadre instituționale bine conturate și funcționale oferă prima certitudine și una dintre cele mai redutabile certificări ale afirmării unui domeniu de cunoaștere la nivel de știință și a unei forme de cultură majoră. Și această constatare e valabilă cu atât mai mult în privința dreptului, în care îndoieli exprimate mai demult asupra suficienței „scientificității” sale nu numai că persistă, ci sunt și amplificate de o tendință… Citește mai multCercetarea juridică la momentul opțiunilor existențiale