Tag: Mircea Duțu

După beneficiul a 30 de ani de „rapoarte de expertiză” din partea a „eminenți juriști francezi specializați pe problematică” (în baza unui acord interguvernamental de cooperare din 1991) și la 1 an de când Curtea Constituțională, „Analizând textul legal criticat, cât și al Legii nr. 350/2001, în ansamblul său”, constata că „prezintă un grad mare de generalitate și au caracter preponderent formal, principial, și nu efectiv și real”, contravenind astfel imperativului constituțional de claritate și previzibilitate (Decizia nr. 49/2020), în… Citește mai multPe marginea Tezelor Codului urbanismului. O nouă caricatură (de) legistică

Dacă din punct de vedere medical-epidemiologic soluția vaccinării apare, cel puțin pentru moment, cea mai la îndemână, potrivită și eficace în vedere stăpânirii și regresului pandemiei și în așteptarea unei rezolvări durabile și definitive, inclusiv pe cale curativă, ea generează, din perspectiva constantelor juridice și exigențelor statului de drept, probleme complexe și dificil de dezlegat. Născut ca o mare speranță și accesul la binefacerile sale precum un veritabil drept uman global, vaccinul anticovid-19 devine acum, prin prisma obligației/opțiunii de vaccinare,… Citește mai multÎntre dreptul la vaccin și opțiunea de vaccinare

Desigur, este încă prea devreme a avea pretenția unui bilanț cât mai definitiv și mai cuprinzător al manifestărilor și consecințelor pandemiei de Covid-19 asupra vieții fiecăruia dintre noi, economiei și societății în fiecare țară în parte și în lume în ansamblul său. Și aceasta întrucât, pe de o parte, molima și criza multidimensională, în frunte cu cea sanitară pe care a generat-o, nu s-au terminat ca atare și cu atât mai puțin efectele lor sunt departe să se fi epuizat,… Citește mai multDreptul în fața Covid-19: marele perdant ori primul câștigător?

Marcarea Centenarului tratatelor de pace din 1919–1920 și aniversarea a 75 de ani de la crearea ONU și intrarea în vigoare a Cartei sale (24 octombrie 1945) prin relevarea moștenirii lăsate de acestea pentru drept și istorie sub semnul analizei ultimului secol de drept și relații internaționale implică în mod necesar raportul dintre prezent și trecut, aflat în permanentă evoluție, cu manifestări perceptibile nu numai în planurile socio-politic, economic, al reglementărilor ori mentalităților colective și configurărilor geostrategice, ci și în… Citește mai multUn centenar al supremației dreptului și primatului păcii și cooperării internaționale

Mărturisesc că publicarea la o rubrică de filozofie a dreptului (chiar dacă cu precizarea particularizatoare de cronică) a articolului profesorului Sebastien Neuville, de la Școala de drept a SciencePo din Paris, intitulat Juger dans le doute (A judeca în îndoială) într-o revistă de prestigiu, dar axată pe problematică accentuat practică („Recueil Dalloz” din 23 iulie 2020) și în care asemenea perspective reprezintă o raritate, m-a nedumerit oarecum la prima vedere. Și aceasta cu atât mai mult cu cât titlul era… Citește mai multAdevărata filozofie a lui <em>in dubio pro reo!</em>

Cu ocazia declaraţiilor şi a conferinţei de presă ocazionate de recenta vizită la Bucureşti a lui Péter Szijjártó, ministrul de externe al Ungariei, ministrul român de externe Bogdan Aurescu a abordat inter alia, pe de o parte, contextul împlinirii a 100 de ani de la semnarea tratatului de la Trianon şi a semnificaţiilor divergente pe care acest eveniment istoric le are în România şi Ungaria, insistând asupra necesităţii de a fi depăşită „confruntarea generată de această interpretare diferită a faptelor… Citește mai multO sută de ani de Trianon: Lecțiile istoriei și rostul gândirii juridice

Procese amânate, activitate de judecată redusă la cauze excepționale și desfășurată în condiții speciale, instanțe închise accesului publicului, un minister al justiției funcționând pe bază de telemuncă, experiențe judiciare inedite, aplicarea unei legislații „de urgență” marcată, în privința anumitor componente, de constatarea neconstituționalității, iată doar câteva aspecte ce caracterizează justiția românească în ultimele două luni. Și perspectivele imediat următoare nu sunt mai puțin optimiste: după o perioadă îndelungată de „proteste” și diminuarea astfel a activității, va urma avalanșa contestărilor proceselor-verbale… Citește mai multJustiția digitală: progres tehnic şi riscurile regresului juridic – Pe marginea unui experiment procedural

Starea de urgență instituită prin decret la 16 martie a.c. și prelungită până la 15 mai 2020 pentru gestionarea crizei sanitare, indusă de pandemia cu coronavirusul COVID-19, lovește din plin și legea și legalitatea în România. Premisele, substanța și procedurile de aplicare a exigențelor statului de drept sunt grav afectate: legea este înlocuită cu ordonanțele militare și ordinele ministeriale, activitatea de judecată se „suspendă de plin drept” cu excepția unei liste de cauze stabilită de colegiile de conducere ale instanțelor… Citește mai multDreptul și Justiția în zodia coronavirusului COVID-19