Tag: Mircea Duțu

La 3 ianuarie 2022 și-a început activitatea, în Paris, noul Institut des études et de la recherche sur le droit et la justice (I.E.R.D.J. sau Institutul)[1] „grupare de interes public”, rezultată din fuziunea a două entități preexistente: Institutul de Înalte Studii privind Justiția (I.E.H.J.) și Misiunea de Cercetare Drept și Justiție (M.R.D.J.) și menită a asigura continuitatea activităților acestora: finanțarea proiectelor de cercetare și difuzare a rezultatelor pertinente. Noua inițiativă este chemată să răspundă, în viziunea promotorilor săi, la trei nevoi… Citește mai multNevoia cercetării științifice privind Dreptul și Justiția și a instituționalizării sale

La 8 decembrie 2021 se împlinesc 30 de ani de la aprobarea prin referendum și intrarea în vigoare a actualei constituții a țării. Un act deopotrivă politic și juridic fundamental, care a stabilit bazele statului de drept și ale democrației constituționale, cadru normativ-instituțional de revenire la democrație și înscriere a statului român pe orbita valorilor și devenirii de tip occidental. Unul care și-a dovedit trăinicia și consistența opțiunilor astfel exprimate, din moment ce, cu revizuirea din 2003 guvernează neîntrerupt de… Citește mai multConstituția României la trei decenii de la adoptare, în fața provocărilor prezentului

„Pandemia nu este un război, ea este un test de umanitate” declara, la 11 aprilie 2020, președintele Germaniei, Franck-Walter Steinmeier, într-un fel de replică indirectă, dar nu lipsită de semnificații la expresia „suntem în război” folosită de șase ori în alocuțiunea televizată din 16 martie 2020 a președintelui Franței, Em. Macron, prin care anunța intrarea țării sale în starea excepțională aferentă izbucnirii crizei pandemice. Dacă discursul catrastrofist, „războinic” francez exprima precipitare, repliere pe izolare și prevestea măsuri extraordinare, mai degrabă… Citește mai multCriza sanitară și Dreptul

În contextul unor căutări și experimente deja în curs, prin constrângerile sale criza sanitară pandemică, devenită una totală și planetară, a dat un impuls brusc și major și digitalizării justiției care, însă, în inerția sa tradițională, de sistem reacționează încă indecis, rămânând mai degrabă în zona explorării căii celei mai potrivite de urmat. Pentru clarificări, ajungerea la convingeri și trecerea la actul potrivit e mai necesară, mai mult ca oricând, punerea în balanță a argumentelor pro și contra procesului novator… Citește mai mult„Justiția digitală” la momentul autodefinirii

2021 rămâne, prin excelență, anul marilor aniversări ale publicațiilor istorice românești de drept: 150 de ani de la apariția revistei Dreptul (D), un secol de la fondarea Pandectelor Române (PR sau Pandecte) și 65 de ani de existență a Studii și Cercetări Juridice (SCJ). Trei titluri semnificative, tot atâtea trepte majore în evoluția presei juridice științifice și a doctrinei naționale, precum și tripticul care azi definește cu valoare de reper peisajul publicistic al reflecției în domeniul dreptului: teorie aplicată, jurisprudență… Citește mai multMarea sărbătoare a presei juridice (științifice) românești

Ființa umană este un etern și de neîntrecut narator. Din cele mai vechi timpuri ea și-a constituit mituri care i-au dat un sens vieții, structurat cotidianul și a adunat indivizii și popoarele în jurul unei viziuni comune asupra lumii. Aceste istorii, transmise din generație în generație, călăuzesc generala și permanenta noastră căutare de sens, explicând regulile universului și locul pe care îl dețin oamenii în cadrul său. Până acum, în cea mai mare parte a timpului istoric aceste legende au… Citește mai multAceste mari procese care au schimbat lumea și învățămintele lor care au definit justiția

La fel ca majoritatea statelor lumii, România se confruntă din martie 2020 cu o criză multidimensională declarată inițial sanitară care a readus brutal în actualitate problema fundamentală a oricărei ordini moderne: identificarea proporţiei juste în care trebuie protejate deopotrivă libertatea şi securitatea omului înţeles atât ca fiinţă vulnerabilă, cât şi ca cetăţean al unui stat de drept. Altfel decât unele state membre ale Uniunii Europene (UE sau Uniunea), țara noastră nu s-a confruntat până acum în mod nemijlocit cu alte… Citește mai multStarea excepțională şi alerta ordinii de drept. Implicații juridice ale crizei sanitare generată de pandemia Covid-19

La 31 mai a.c., cu votul majorității statelor membre, Adunarea Mondială a Sănătății (AMS) a decis examinarea problemei proiectului unui tratat internațional privind prevenirea pandemiilor și combaterea efectelor acestora în continuarea și realizarea unei inițiative lansate în cadrul Uniunii Europene (UE). Pornind de la experiențele crizei sanitare în curs și a constatării că pandemiile nu se opresc la frontierele statelor așa încât acțiunea de prevenire a izbucnirii și gestionarea adecvată a consecințelor acestora trebuie să se înscrie într-un cadru internațional… Citește mai multSpre un tratat internațional privind pandemiile

La 22 iunie 2021, grupul internațional de 12 experți (specializați în dreptul penal internațional, dreptul mediului și dreptul drepturilor omului), instituit din inițiativa fundației olandeze „Stop Ecocide”, a dat publicității primele rezultate ale cercetărilor întreprinse timp de 6 luni pentru elaborarea unei definiții internaționale a crimei de ecocid. Una considerată „istorică” menită să recunoască o nouă categorie de crime internaționale care, spre deosebire de celelalte trei deja instituite, introduce o abordare neantropocentrică și plasează mediul în centrul dreptului internațional. Înscriindu-se… Citește mai multIncriminarea ecocidului – crimă internațională

La 18 august a.c., presa belgiană anunța sfârșitul Zilelor patrimoniului, dar nu pe cel al evenimentului cultural ca atare, ci numai al denumirii sale. Mai exact, considerându-se că termenul patrimoniu e „sexist” și mai puțin incluziv, autoritățile de resort bruxelleze, în frunte cu secretarul de stat responsabil cu problemele de urbanism, au decis să reboteze tradiționala manifestare cu englezescul Heritage Days. Astfel, noua denumire ar permite, conform comunicatului oficial aferent, o perspectivă „mai incluzivă și mai largă” asupra subiectului, semnificațiilor… Citește mai multCând <em>patrimoniul</em> devine „sexist”, iar <em>feminagiul</em> înlocuiește <em>omagiul</em>