Tag: Mircea Duțu

La 29 martie 2023 se împlinesc 100 de ani de la intrarea în vigoare a ceea ce s-a înscris definitiv în memoria națională drept Constituția României Mari, act politico-civilizațional fundamental și expresie juridică a unui moment crucial al istoriei românilor. Totodată, un vârf absolut al evoluțiilor modernității statalo-democratice de sorginte european-occidentală, un cadru de prefigurare și desăvârșire a tiparului constituționalismului românesc și instrument de fixare a reperelor inconfundabile ale afirmării sale viitoare. „În acest moment decisiv pentru soarta neamului nostru,… Citește mai multConstituționalismul în dezvoltarea modernă și contemporană a României – Explicații și implicații ale unui proiect științific

În România, în absența unei legislații adecvate, sistematizate și bine aplicate și a unei practici administrative pe măsură, dreptul urbanismului încearcă să cunoască adevărata sa dezvoltare mai ales prin intermediul jurisprudenței generate în cadrul contenciosului aferent care, la rându-i, se forțează, cu mai mult sau mai puțin succes, a-și marca specificul și îndeplini misiunea (creatoare) conferită. La o atare situație critică concură mai mulți factori și s-a ajuns la atingerea pragului de suportabilitate dincolo de care apar semnele haosului urbanistic… Citește mai multSalvați Dreptul urbanismului

Prin ultimele sale 13 hotărâri controversate Curtea Supremă a S.U.A. (Curtea), dominată de judecători conservatori (numiți de președinți republicani), a generat o adevărată bulversare juridico-legislativă și chiar o schimbare de regim constituțional. Printre altele, dreptul federal la avort, care era garantat printr-o jurisprudență din 1973, a fost desființat, a devenit mai ușor de purtat o armă disimulată, iar Agenția pentru Protecția Mediului (Environmental Protection Agency, EPA sau Agenția) a pierdut competența reglementării emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) recunoscută printr-o… Citește mai multCurtea Supremă a S.U.A. în fața marilor revirimente jurisprudențiale. Cauza <em>West Virginia c. EPA</em>

Centenar constituțional: 1923–2023  La 29 martie 2023 se vor împlini 100 de ani de la promulgarea și intrarea în vigoare a Constituției României Mari, document politico-juridic și moment istoric de referință în dezvoltarea istoriei naționale. Inspirat de modelul celor 23 de prelegeri publice organizate de Institutul Social Român (ISR) în cadrul dezbaterilor privind elaborarea legii fundamentale de acum un secol (18 decembrie 1921–4 iunie 1922), cuprinse și publicate în volumul Noua Constituție a României (f.a., Tiparul Cultura Națională, București), Institutul… Citește mai multTradiția constituțională și perspectivele dezvoltării constituționalismului în România <em>– Ciclu de conferințe consacrate aniversării centenarului Constituției din 29 martie 1923 </em>

La 30 iunie a.c., după un mandat de trei ani în fruntea Curții de Casație a Franței și la capătul unei îndelungate cariere de magistrat, Chantal Arens a părăsit prim-președinția înaltei jurisdicții judiciare prin pensionare. Un moment deopotrivă de bilanț personal și reflecții asupra activității instanței supreme pe care a reprezentat-o, inclusiv sub forma unor concluzii pe care distinsa doamnă a justiției franceze (cea de-a doua femeie care a exercitat această funcție, după Simone Rozès astăzi la venerabila vârstă de… Citește mai multConfesiuni (judiciare) ale unei Președinte de Casație – Repere pentru tranziția în justiție

Academiile sunt, prin însăși natura lor, nu numai centre de producere, ci și de transmitere a științei și culturii, iar enciclopediile au fost și rămân unul dintre mijloacele cele mai adecvate îndeplinirii acestui din urmă scop. Este chiar cazul celei dintâi dintre ele (circa 387 î.e.n.), cea a lui Platon, care acționa în grădina eponimă pentru a transmite discipolilor mirarea filosofică. A fost apoi una din misiunile marilor Academii create la Paris de Richelieu și Ludovic al XIV-lea și, nu… Citește mai multAcademia și Enciclopedia în ecuația cultivării culturii juridice

Departe de a fi în domeniul SF-ului, așa cum titlul ne poate sugera la prima vedere, problema pe care o supunem atenției e mai veche, persistă și, din păcate, își manifestă tot mai intens consecințele sale. Să pornim însă tot de la considerente de „drept comparat”, fără a aluneca totuși în strict epigonism. Sensibilă la statutul recunoscut și rolul acordat intelectualului jurist în societate, în general și în arena publică, în special, „intelighenția” franceză abordează tot mai insistent prezența sa… Citește mai multDe la juristul invizibil la omul de drept al cetății

Marile proiecte științifice își urmează îndeobște soarta lor și rămân în istorie prin „urmele” lăsate în domeniul de referință. Ivite din cauze bine determinate, ele își asumă o misiune care odată îndeplinită ori ce devine imposibilă impune retragerea de pe scena academică, spre a lăsa loc altuia ori pur și simplu pentru a-și marca finitudinea. Tergiversările au arătat întotdeauna slăbiciuni, dezorientări și că implacabilul deznodământ e doar amânat, dar nu și evitat. Și toate acestea văzute nu atât ca sfârșit, cât… Citește mai multCercetarea științifică a dreptului în căutarea destinului său. Sau despre rezistența și esența în reflecția juridică

În cadrul reuniunii organizate luni, 30 mai a.c., de Înalta Curte de Casație și Justiție (Î.C.C.J.), în contextul marcării aniversării a 160 de ani de la începerea activității sale, a fost lansată inițiativa constituirii Grupului de reflecție asupra trecutului, prezentului și viitorului Casației în România (GR-CR). Înscrisă deschiderii Î.C.C.J. către celelalte profesii juridice, cât și spre societate, prin consolidarea dialogului interinstituțional și general, aceasta presupune crearea unei structuri ad-hoc, compusă din înalți magistrați, cadre didactice universitare și cercetători științifici, mai… Citește mai multCe viitor pentru Casație în România? – O dezbatere generală necesară

Dintotdeauna în istoria societății justiția, deopotrivă ca valoare și instituție (statală), a avut un rost bine definit și a jucat un rol major în organizarea și desfășurarea raporturilor – individuale și colective – interumane. Astăzi, în vâltoarea (de)mondializării, sub impactul crizelor globale și în contextul reașezărilor europene și internaționale, problemele sale dobândesc noi dimensiuni și semnificații așa încât fac obiectul unor dezbateri profunde și aprinse, precum cele din ultima perioadă, aferente tensiunilor intervenite între jurisdicțiile europene și cele interne –… Citește mai multDespre rostul și rolul justiției într-o lume în mișcare sau (posibile) gânduri la o aniversare