Adevărata filozofie a lui in dubio pro reo!

Mărturisesc că publicarea la o rubrică de filozofie a dreptului (chiar dacă cu precizarea particularizatoare de cronică) a articolului profesorului Sebastien Neuville, de la Școala de drept a SciencePo din Paris, intitulat Juger dans le doute (A judeca în îndoială) într-o revistă de prestigiu, dar axată pe problematică accentuat practică („Recueil Dalloz” din 23 iulie 2020) și în care asemenea perspective reprezintă o raritate, m-a nedumerit oarecum la prima vedere. Și aceasta cu atât mai mult cu cât titlul era… Citește mai multAdevărata filozofie a lui <em>in dubio pro reo!</em>

O sută de ani de Trianon: Lecțiile istoriei și rostul gândirii juridice

Cu ocazia declaraţiilor şi a conferinţei de presă ocazionate de recenta vizită la Bucureşti a lui Péter Szijjártó, ministrul de externe al Ungariei, ministrul român de externe Bogdan Aurescu a abordat inter alia, pe de o parte, contextul împlinirii a 100 de ani de la semnarea tratatului de la Trianon şi a semnificaţiilor divergente pe care acest eveniment istoric le are în România şi Ungaria, insistând asupra necesităţii de a fi depăşită „confruntarea generată de această interpretare diferită a faptelor… Citește mai multO sută de ani de Trianon: Lecțiile istoriei și rostul gândirii juridice

Mircea Duțu: Să nu uităm niciodată Trianonul

Ovidiu Predescu: Domnule profesor, vă mulţumesc pentru că aţi acceptat să-mi acordaţi acest interviu într-un moment greu din existenţa umanităţii pe acest pământ, şi anume lupta pe viaţă şi pe moarte împotriva pandemiei cu insidiosul Covid-19. Nu putem uita că, acum un secol, omenirea greu încercată de ororile Primului Război Mondial era nevoită să poarte o altfel de bătălie cu pandemia de gripă spaniolă. Cu toate acestea, naţiunea română avea să scrie atunci cele mai importante pagini din istoria sa tumultuoasă. … Citește mai mult<strong><font color='#bb0000'>Mircea Duțu</font></strong>: Să nu uităm niciodată <i>Trianonul</i>

Justiția digitală: progres tehnic şi riscurile regresului juridic – Pe marginea unui experiment procedural

Procese amânate, activitate de judecată redusă la cauze excepționale și desfășurată în condiții speciale, instanțe închise accesului publicului, un minister al justiției funcționând pe bază de telemuncă, experiențe judiciare inedite, aplicarea unei legislații „de urgență” marcată, în privința anumitor componente, de constatarea neconstituționalității, iată doar câteva aspecte ce caracterizează justiția românească în ultimele două luni. Și perspectivele imediat următoare nu sunt mai puțin optimiste: după o perioadă îndelungată de „proteste” și diminuarea astfel a activității, va urma avalanșa contestărilor proceselor-verbale… Citește mai multJustiția digitală: progres tehnic şi riscurile regresului juridic – Pe marginea unui experiment procedural

Dreptul și Justiția în zodia coronavirusului COVID-19

Starea de urgență instituită prin decret la 16 martie a.c. și prelungită până la 15 mai 2020 pentru gestionarea crizei sanitare, indusă de pandemia cu coronavirusul COVID-19, lovește din plin și legea și legalitatea în România. Premisele, substanța și procedurile de aplicare a exigențelor statului de drept sunt grav afectate: legea este înlocuită cu ordonanțele militare și ordinele ministeriale, activitatea de judecată se „suspendă de plin drept” cu excepția unei liste de cauze stabilită de colegiile de conducere ale instanțelor… Citește mai multDreptul și Justiția în zodia coronavirusului COVID-19

Există obligația generală a statului și a autorităților publice române de a acționa împotriva schimbărilor climatice? Premise juridice pentru un „Proces al secolului” și în România

De peste două decenii „justiția climatică” se manifestă drept o prezență tot mai activă în demersul general de conștientizare, percepere și tratare a provocărilor ecoclimatice și a consecințelor acestora ca o realitate presantă, urgență majoră și o problemă de existență a fiecăruia dintre noi și a tuturor împreună. Pretutindeni în lume (înregistrându-se astăzi circa 1500 acțiuni judiciare de acest gen în America, Asia, Australia sau Europa), mai ales din inițiativa societății civile și a organizaţiilor neguvernamentale, tribunalele sunt astfel angajate… Citește mai multExistă obligația generală a statului și a autorităților publice române de a acționa împotriva schimbărilor climatice? Premise juridice pentru un „Proces al secolului” și în România

Drept natural sau organicism juridic? Legatul Şcolii Juridice Ardelene în gândirea juridică românească

Constituirea științei dreptului și culturii juridice naționale, indisolubil legată de desăvârșirea procesului formării statului unitar, unificării legislative și judiciare și simbiozei Școlii juridice românești, a presupus participarea activă, prin tradițiile specifice și reprezentanții lor autorizați, a tuturor provinciilor istorice românești. În acest cadru, contribuția transilvană, alături de cea bucovineană și basarabeană, a reprezentat o parte componentă relevantă, datorată în bună parte luminilor Școlii Ardelene și inițiativei reprezentaților generației pașoptiste care, în numele unității spirituale a românilor de pretutindeni, au trecut… Citește mai multDrept natural sau organicism juridic? Legatul Şcolii Juridice Ardelene în gândirea juridică românească

“Ecologia dreptului” și “Dreptul viu” astăzi

Un mare spirit juridic al locului, al Cernăuțiului universitar în special – sub ale cărui auspicii academice rostim astăzi, 27 septembrie 2019, cuvintele ce urmează –, l-am numit astfel pe Eugen Ehrlich (1861–1922), considera că, indiscutabil, centrul de greutate al dreptului rezidă în societatea însăși, iar principalele calități cerute și prețuite la un jurisconsult ar trebui să fie „ochii care văd și urechile care aud”, ceea ce ar fi impus și schimbarea radicală a reperelor și obiectivelor învățării dreptului și… Citește mai mult“Ecologia dreptului” și “Dreptul viu” astăzi

100 de ani de justiție națională în Transilvania și de la constituirea primei curți de apel ardelene românești – Memorie istorică și priorități actuale

Motto: Dacă toate puterile Statului emană de la Națiune, toată puterea Națiunii emană de la Justiție (Rezoluția Congresului avocaților, Cernăuți, 5 decembrie 1925) Anii marcării Centenarului Marii Uniri au repere juridice ferme, de maximă importanță națională și amplă semnificație istorică. După ce în 2018 au fost sărbătorite actele de autodeterminare de la Chișinău (27 martie/9 aprilie), Cernăuți (15/28 noiembrie) și Alba Iulia (18 noiembrie/1 decembrie) 1918, anul acesta a venit rândul aniversării unificării judiciare transilvane și bucovinene, a constituirii marii universități… Citește mai mult100 de ani de justiție națională în Transilvania și de la constituirea primei curți de apel ardelene românești – Memorie istorică și priorități actuale

“Știința dreptului şi misiunea ei” în societatea românească

Organizarea unei dezbateri în jurul actualităţii gândirii sociale şi juridice eminesciene de către două institute ale Academiei Române cu ocazia împlinirii a 130 de ani de la moartea celui pe care şi Papa Francisc îl numea cu două săptămâni în urmă la Iaşi „poetul naţional” al românilor, confirmându-l iarăși ca suprem reper identitar, este un demers care astăzi mai mult ca oricând – în condiţiile în care locul lui Eminescu în cultura română şi rolul cercetării ştiinţifice academice și mai… Citește mai mult“Știința dreptului şi misiunea ei” în societatea românească