…Et unam scientiam! – Două legislaţii statale, o ştiinţă a dreptului!

Iniţiativa semnării primului Acord de conlucrare între institutele de cercetări juridice ale academiilor naţionale de la București şi Chişinău, însoţită de lansarea unei lucrări privind Constituţiile statelor lumii, datorate unui distins jurist basarabean, în contextul în care spiritualitatea românească de pretutindeni aniversează 150 de ani de la formarea, la 1 aprilie 1866 a Societăţii Literare Române, devenită în 1867 Societatea Academică Română şi transformată la 1879 în „institut naţional” sub denumirea de Academia Română, reprezintă semnele cardinale care ne conduc… Citește mai mult…Et unam scientiam! – Două legislaţii statale, o ştiinţă a dreptului!

Decadență politică și știință juridică – sau despre nevoia de trezire la realitate

„Reflecţia politică este rodul decadenţei politice, în vreme ce ştiinţa dreptului este întotdeauna un produs al apogeurilor politice”. Această constatare a lui Carl Schmitt poate fi verificată cu uşurinţă de-a lungul istoriei, de la suprapunerea aşa-numitei epoci clasice a dreptului roman şi a perioadei de maximă expansiune a Imperiului, trecând prin hegemonia continentală a Franţei şi apoi a Germaniei, în peisajul juridic european al secolelor XVIII-XIX, până la dominaţia contemporană globală a dreptului anglo-saxon de factură preponderent nord-americană. Şi la… Citește mai multDecadență politică și știință juridică – sau despre nevoia de trezire la realitate

Andrei Rădulescu în cultura juridică românească

La 28 noiembrie 2015, se împlinesc 135 de ani de la naşterea (în comuna Chiojdeanca, judeţul Prahova) profesorului universitar (mai întâi, ca suplinitor, la Catedra de istorie a dreptului românesc a Facultăţii de Drept din Bucureşti, între 1915 şi 1919, şi apoi la Catedra de drept a Academiei Comerciale din Bucureşti), magistratului (numit, în 1907, ca supleant la Tribunalul Argeș, a parcurs toate treptele carierei în magistratură, până la prima demnitate în justiţia ţării, respectiv cea de Prim-Preşedinte al Înaltei… Citește mai multAndrei Rădulescu în cultura juridică românească

Despre rostul şi menirea Academiei de Ştiinţe Juridice din România

După îndelungi ezitări şi căutări, în ciuda piedicilor, contestărilor şi invidiilor obtuze, dispunând de o Lege de înfiinţare (Legea nr. 139 din 10 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 412 din 11 iunie 2015) şi un Statut de organizare şi funcţionare (publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 771 din 15 octombrie 2015), Academia de Ştiinţe Juridice din România (A.Ş.J.R.) a intrat în faza finală a constituirii sale. Una la fel de dificilă… Citește mai multDespre rostul şi menirea Academiei de Ştiinţe Juridice din România

Academia de Ştiinţe Juridice şi problemele fondării sale

Prin adoptarea şi intrarea în vigoare a Legii nr. 139 din 10 iunie 2015 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Juridice din România s-a declanşat procesul de formare a noului edificiu academic, având ca una dintre etapele iniţiale elaborarea Statutului şi stabilirea mecanismului de desemnare a primilor membri ai înaltului for ştiinţific. Actul are o miză excepţională, având în vedere că de modul cum va fi rezolvată această problemă a „fondatorilor” depinde credibilitatea Academiei şi chiar viitorul său…. Citește mai multAcademia de Ştiinţe Juridice şi problemele fondării sale

“Lipsa de valoare a jurisprudenţei ca ştiinţă”?

Formulată nu ca interogaţie, ci ca afirmaţie tranşantă, caracterizarea de mai sus aparţine – oarecum mai puţin previzibil – nu unui teoretician, ci unui practician al dreptului, şi nu unui judecător sau avocat, ci unui procuror. Ea reprezintă titlul unei prelegeri susţinute în faţa prestigioasei Societăţi Juridice dintr-un oraş care la acea vreme putea fi considerat pe plan european una dintre capitalele ştiinţei juridice înseşi: Berlinul perioadei imediat premergătoare anului revoluţionar 1848. Practician cu o carieră strălucită, Julius Hermann von… Citește mai mult“Lipsa de valoare a jurisprudenţei ca ştiinţă”?

Nevoia şi un nou model de învăţare a dreptului. Dreptul trans-sistemic

În mod evident, învăţământul superior juridic cunoaşte în prezent o criză majoră. Dezvoltat în ultimii o sută cincizeci de ani într-un cadru aproape imuabil, prin excelenţă naţional, el se confruntă astăzi cu probleme cruciale, din perspectiva adecvării rezultatelor sale la cerinţele pieţei juridice tot mai mondializate. Pentru depăşirea impasului se impun evoluţii şi transformări fundamentale, sensul acestora fiind marcat de o serie de fenomene convergente şi definitorii. Este vorba, mai întâi, de europenizarea şi internaţionalizarea sistemelor juridice, dinamică de fond… Citește mai multNevoia şi un nou model de învăţare a dreptului. Dreptul trans-sistemic

150 de ani de istorie a Baroului român modern

La 6 decembrie a.c. se împlinesc 150 de ani de la publicarea în „Monitorul Oficial al Principatelor Române Unite” a Legii pentru constituirea corpului de advocaţi, care introducea cadrul juridic modern, de tip occidental al organizării şi exercitării profesiei. Era semnul, deopotrivă, al separării puterilor în stat şi al acordării independenţei funcţiei judiciare, la realizarea căreia erau chemaţi să participe nu numai magistraţii, ci şi advocaţii, precum şi al maturizării ştiinţei interpretării şi aplicării dreptului. Într-adevăr, naşterea avocatului şi a… Citește mai mult150 de ani de istorie a Baroului român modern

Drept şi Politică în timpuri post-moderne. O perspectivă de abordare pur ştiinţifică

Modul în care s-a transat problema de principiu a aplicării legii penale mai favorabile, apărută în urma intrării în vigoare, la 1 februarie 2014, a noului Cod penal (Legea nr. 286/2009), în sensul determinării operării sistemului aplicării globale ori a celei pe instituţii autonome, prin decizie (interpretativă) a Curţii Constituţionale (nr. 265 din 6 mai 2014), aferent temei care face obiectul dezbaterii ştiinţifice de faţă[1] îmi oferă prilejul de a formula câteva observaţii asupra unui subiect mai larg, dar nici… Citește mai multDrept şi Politică în timpuri post-moderne. O perspectivă de abordare pur ştiinţifică

Pentru o Enciclopedie juridică a României

Elaborarea şi publicarea unei enciclopedii, în cazul de faţă cea juridică, reprezintă unul din semnele cele mai elocvente ale maturizării şi dezvoltării superioare a domeniului de cunoaştere vizat şi, totodată, a importanţei sale excepţionale pentru întreaga societate. Pentru drept o asemenea apreciere este şi mai valabilă cu atât mai mult cu cât, prin definiţie, acesta reprezintă fibra esenţială a unei societăţi. Din această perspectivă, preocuparea de a culege şi sistematiza în vederea transmiterii a cunoştinţelor juridice are propria sa istorie… Citește mai multPentru o Enciclopedie juridică a României

 Leave a comment