Relația dintre avocat și clientul său. În ce condiții avocatul poate fi subiect activ al infracțiunii de trafic de influență?

Relația dintre avocat și clientul său a fost, rămâne și va fi una complexă, delicată și contradictorie. Cel mai adesea pentru client avocatul bun este numai cel care câștigă procesul, indiferent care ar fi mijloacele pe care le folosește. Pe el nu-l interesează competența, talentul, munca, preocuparea, numai rezultatul contează. Clientul vrea să fie sigur de finalul procesului și pune întotdeauna aceleași întrebări, dincolo de orice problemă juridică: ați mai câștigat în cauze anterioare cu același obiect? Care sunt raporturile… Citește mai multRelația dintre avocat și clientul său. În ce condiții avocatul poate fi subiect activ al infracțiunii de trafic de influență?

O continuare a tradiţiilor şi o ilustrare a modernităţii şi deschiderii internaţionale a ştiinţei juridice româneşti

Alina Matei: În perioada 18-20 mai 2016 se vor desfăşura, la Bucureşti, lucrările celei de a doua conferinţe mondiale a Asociaţiei Internaţionale de Drept Penal (A.I.D.P.), care va avea ca temă ”Protecţia mediului prin dreptul penal.” Organizată în colaborare cu Institutul de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române (I.C.J.), Universitatea Ecologică din Bucureşti (U.E.B.) şi Asociaţia Română de Ştiinţe Penale (A.R.S.P.), reuniunea se înscrie printre cele mai ample şi mai reprezentative manifestări ştiinţifice juridice organizate în România. După… Citește mai multO continuare a tradiţiilor şi o ilustrare a modernităţii şi deschiderii internaţionale a ştiinţei juridice româneşti

Ce rol pentru știința dreptului şi ce loc pentru jurişti în spaţiul academic?

Academia Română (1866-2016) La 1 aprilie a.c. se împlinesc 150 de ani de la formarea, prin înalt decret al Locotenenţei Domneşti a Societăţii Literare Române, devenită în 1867 Societatea Academică Română şi transformată prin legea din 24 martie 1879, în „institut naţional”, sub denumirea de Academia Română. Dincolo de semnificaţiile generale ale aniversării unui atare act de importanţă naţională, este ocazia să ne întrebăm şi asupra rolului şi statutului acordate ştiinţelor juridice şi locului conferit spre consacrare reprezentanţilor acestora în… Citește mai multCe <i>rol</i> pentru știința dreptului şi ce <i>loc</i> pentru jurişti în spaţiul academic?

…Et unam scientiam! – Două legislaţii statale, o ştiinţă a dreptului!

Iniţiativa semnării primului Acord de conlucrare între institutele de cercetări juridice ale academiilor naţionale de la București şi Chişinău, însoţită de lansarea unei lucrări privind Constituţiile statelor lumii, datorate unui distins jurist basarabean, în contextul în care spiritualitatea românească de pretutindeni aniversează 150 de ani de la formarea, la 1 aprilie 1866 a Societăţii Literare Române, devenită în 1867 Societatea Academică Română şi transformată la 1879 în „institut naţional” sub denumirea de Academia Română, reprezintă semnele cardinale care ne conduc… Citește mai mult…Et unam scientiam! – Două legislaţii statale, o ştiinţă a dreptului!

Decadență politică și știință juridică – sau despre nevoia de trezire la realitate

„Reflecţia politică este rodul decadenţei politice, în vreme ce ştiinţa dreptului este întotdeauna un produs al apogeurilor politice”. Această constatare a lui Carl Schmitt poate fi verificată cu uşurinţă de-a lungul istoriei, de la suprapunerea aşa-numitei epoci clasice a dreptului roman şi a perioadei de maximă expansiune a Imperiului, trecând prin hegemonia continentală a Franţei şi apoi a Germaniei, în peisajul juridic european al secolelor XVIII-XIX, până la dominaţia contemporană globală a dreptului anglo-saxon de factură preponderent nord-americană. Şi la… Citește mai multDecadență politică și știință juridică – sau despre nevoia de trezire la realitate

Andrei Rădulescu în cultura juridică românească

La 28 noiembrie 2015, se împlinesc 135 de ani de la naşterea (în comuna Chiojdeanca, judeţul Prahova) profesorului universitar (mai întâi, ca suplinitor, la Catedra de istorie a dreptului românesc a Facultăţii de Drept din Bucureşti, între 1915 şi 1919, şi apoi la Catedra de drept a Academiei Comerciale din Bucureşti), magistratului (numit, în 1907, ca supleant la Tribunalul Argeș, a parcurs toate treptele carierei în magistratură, până la prima demnitate în justiţia ţării, respectiv cea de Prim-Preşedinte al Înaltei… Citește mai multAndrei Rădulescu în cultura juridică românească

Despre rostul şi menirea Academiei de Ştiinţe Juridice din România

După îndelungi ezitări şi căutări, în ciuda piedicilor, contestărilor şi invidiilor obtuze, dispunând de o Lege de înfiinţare (Legea nr. 139 din 10 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 412 din 11 iunie 2015) şi un Statut de organizare şi funcţionare (publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 771 din 15 octombrie 2015), Academia de Ştiinţe Juridice din România (A.Ş.J.R.) a intrat în faza finală a constituirii sale. Una la fel de dificilă… Citește mai multDespre rostul şi menirea Academiei de Ştiinţe Juridice din România

Academia de Ştiinţe Juridice şi problemele fondării sale

Prin adoptarea şi intrarea în vigoare a Legii nr. 139 din 10 iunie 2015 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Juridice din România s-a declanşat procesul de formare a noului edificiu academic, având ca una dintre etapele iniţiale elaborarea Statutului şi stabilirea mecanismului de desemnare a primilor membri ai înaltului for ştiinţific. Actul are o miză excepţională, având în vedere că de modul cum va fi rezolvată această problemă a „fondatorilor” depinde credibilitatea Academiei şi chiar viitorul său…. Citește mai multAcademia de Ştiinţe Juridice şi problemele fondării sale

“Lipsa de valoare a jurisprudenţei ca ştiinţă”?

Formulată nu ca interogaţie, ci ca afirmaţie tranşantă, caracterizarea de mai sus aparţine – oarecum mai puţin previzibil – nu unui teoretician, ci unui practician al dreptului, şi nu unui judecător sau avocat, ci unui procuror. Ea reprezintă titlul unei prelegeri susţinute în faţa prestigioasei Societăţi Juridice dintr-un oraş care la acea vreme putea fi considerat pe plan european una dintre capitalele ştiinţei juridice înseşi: Berlinul perioadei imediat premergătoare anului revoluţionar 1848. Practician cu o carieră strălucită, Julius Hermann von… Citește mai mult“Lipsa de valoare a jurisprudenţei ca ştiinţă”?

Nevoia şi un nou model de învăţare a dreptului. Dreptul trans-sistemic

În mod evident, învăţământul superior juridic cunoaşte în prezent o criză majoră. Dezvoltat în ultimii o sută cincizeci de ani într-un cadru aproape imuabil, prin excelenţă naţional, el se confruntă astăzi cu probleme cruciale, din perspectiva adecvării rezultatelor sale la cerinţele pieţei juridice tot mai mondializate. Pentru depăşirea impasului se impun evoluţii şi transformări fundamentale, sensul acestora fiind marcat de o serie de fenomene convergente şi definitorii. Este vorba, mai întâi, de europenizarea şi internaţionalizarea sistemelor juridice, dinamică de fond… Citește mai multNevoia şi un nou model de învăţare a dreptului. Dreptul trans-sistemic