Implicațiile Inteligenței Artificiale în domeniul juridic și nu numai

Ovidiu Predescu

Iubirea și lumina nu trebuie să lipsească din modelarea epocii inteligenței artificiale de către om – Ovidiu Predescu 1. Unele considerații introductive și conceptuale 1.1. Când vine vorba de inteligența artificială (IA) și de tehnologia legată de aceasta, conștiința mea este împărțită: pe de o parte, am un sentiment de optimism generat de convingerea că tehnologia IA îi dă omului șansa și puterea de a progresa mai mult ca oricând iar, pe de altă parte, am un sentiment de reticență… Citește mai multImplicațiile Inteligenței Artificiale în domeniul juridic și nu numai

Argument

Ovidiu Predescu

* Argument pentru lucrarea “Criză și democrație. Reziliența dreptului, a statului de drept și a drepturilor omului în contextul lumii contemporane“ Demersul eseistic de față se dorește a fi o modestă invitație adresată cititorului de a înțelege mai bine lumea contemporană în care trăiește. Omenirea se confruntă cu o criză existențială fără precedent constând în dificultăți grave (economice, politice, sociale, climatice etc.) care se manifestă în societate – dominată de un stres pe cale de a se croniciza – având,… Citește mai multArgument

Rolul dreptului și statului de drept în contextul crizei existențiale actuale

Ovidiu Predescu

Sfârşitul secolului trecut şi primele două decenii din actualul s-au evidențiat prin rapiditatea nemaiîntâlnită, substanțială şi greu de anticipat şi controlat a schimbărilor din toate domeniile activităţii umane, care au avut loc într-o societate paradoxal mai nepregătită și debusolată ca oricând să înfrunte aceste adevărate provocări-amenințări prin măsuri sustenabile și durabile. Astfel, într-o lume dezorientată de mulțimea și varietatea provocărilor și amenințărilor cărora trebuie să le facă față, precum și întrebărilor la care este chemată să răspundă, omenirea se confruntă cu… Citește mai multRolul dreptului și statului de drept în contextul crizei existențiale actuale

Nicoleta Iliescu (decembrie 1929 – decembrie 2020). O jumătate de veac în slujba dreptului

Absolventă a Facultății de Drept a Universității din București în anul 1953, își dedică un sfert de veac activității de cercetare științifică, mai întâi la Academia Română (1953-1954), apoi la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române, unde rămâne până în anul 1978. Începând cu 1 mai 1978, se transferă la Ministerul Justiției, în funcția de consilier juridic, având o contribuție însemnată la elaborarea actelor normative în domeniul științelor penale, unde rămâne încă un sfert veac, până în 2005, când… Citește mai mult<span class='condoleante'>Nicoleta Iliescu (decembrie 1929 – decembrie 2020). <em>O jumătate de veac în slujba dreptului</em></span>

Superficialitatea umană, statul de drept şi criza pandemică actuală

Ovidiu Predescu

Motto: ”… adevărul este lucrul cel mai dureros de ascultat şi cel mai dureros de rostit” (Oscar Wilde, De profundis) Sfârşitul secolului trecut şi primele două decenii din actualul, prin rapiditatea nemaiîntâlnită, substanţială şi greu de anticipat şi controlat a schimbărilor din toate domeniiile activităţii umane, au generat o criză existenţială fără precedent. Trăim acum o acutizare a acesteia la care contribuie din plin un virus necunoscut care a venit pe neaşteptate în vieţile noastre, în căutare de gazde –… Citește mai multSuperficialitatea umană, statul de drept şi criza pandemică actuală

Criza ideii de dragoste – mama tuturor crizelor

Ovidiu Predescu

În ultimele luni s-a vorbit şi s-a scris mult – poate exagerat de mult – despre crize, cum ar fi: criza medical-sanitară determinată de pandemia cu noul coronavirus Covid-19; apoi, criza politică legată de faptul că politicienii de pretutindeni aflaţi la butoanele guvernării, dar şi cei din opoziţie au fost surprinşi pentru a nu ştiu câta oară pe picior greşit, de data aceasta în “războiul” cu virusul amintit, deşi este de notorietate că omenirea de când este pe acest pământ… Citește mai multCriza ideii de <i>dragoste</i> – mama tuturor crizelor

Mircea Duțu: Să nu uităm niciodată Trianonul

Ovidiu Predescu: Domnule profesor, vă mulţumesc pentru că aţi acceptat să-mi acordaţi acest interviu într-un moment greu din existenţa umanităţii pe acest pământ, şi anume lupta pe viaţă şi pe moarte împotriva pandemiei cu insidiosul Covid-19. Nu putem uita că, acum un secol, omenirea greu încercată de ororile Primului Război Mondial era nevoită să poarte o altfel de bătălie cu pandemia de gripă spaniolă. Cu toate acestea, naţiunea română avea să scrie atunci cele mai importante pagini din istoria sa tumultuoasă. … Citește mai mult<strong><font color='#bb0000'>Mircea Duțu</font></strong>: Să nu uităm niciodată <i>Trianonul</i>

Neuroștiințele și dreptul

Ovidiu Predescu

Tot stând acasă din cauza COVIDULUI-19, mi-a atras atenţia o carte scrisă de David Eagleman, specialist în neuroştiinţe, intitulată Incognito. Vieţile secrete ale creierului[1]. Mai ales, “De ce ideea de vinovăţie este discutabilă” – capitolul 6 al cărţii – care, prin cazurile privind leziuni ale creierului prezentate şi comentate, dezvăluie tot mai apăsat legăturile dintre neuroştiinţe (ansamblul ştiinţelor creierului, ca, de pildă, neurobiologia, psihofiziologia, psihobiologia, neuropsihologia ş.a.) şi drept ca doctrină, ştiinţă şi jurisprudenţă. “În ultima vreme nu reuşesc să… Citește mai multNeuroștiințele și dreptul

Monolog în vreme de pandemie

Ovidiu Predescu

Este de ceva timp stare de urgenţă din cauza pandemiei de coronavirus. Un virus insidios, practic necunoscut şi grăbit în a-şi lărgi aria de răspândire pentru a curma cât mai multe vieţi omeneşti fără deosebire de rasă, sex, culoare a pielii, care a declarat război unei societăţi omeneşti debusolate, birocratică, nepregătită suficient şi lipsită în mare parte de echipamentul medical necesar pentru a-i face faţă, aflată în plin proces de globalizare şi globalitate tot mai superficial condus şi care pare… Citește mai multMonolog în vreme de pandemie

Din jurisprudența CEDO. Dreptul la respectarea corespondenţei. De la suporturile ”tradiţionale” de comunicaţii la cele ”moderne”. Inviolabilitatea corespondenţelor – drept autonom. Amestecul unei autorităţi publice în exercitarea acestui drept. Respectarea criteriilor de legalitate, legitimitate şi necesitate. Exigenţa privind “calitatea legii” şi limitarea amestecului la ceea ce este “necesar într-o societate democratică”. Standardul european în materie. Lupta contra terorismului. Interceptările de securitate sau ascultările administrative. Legislaţie naţională litigioasă. Examen in abstracto al acestei legislaţii

Ovidiu Predescu

Cauza Roman Zakharov contra Rusiei, cererea nº 47143/06, Hotărârea Marii Camere din 4 decembrie 2015[1]. La originea cauzei a stat plângerea îndreptată împotriva Federaţiei Ruse, prin care un resortisant al acestui stat, reclamantul Roman Andreyevich Zakharov[2], abonat la serviciile mai multor operatori de telefonie mobilă[3], a sesizat Curtea Europeană a Drepturilor Omului (în continuare C.E.D.O. sau Curtea de la Strasbourg) la 20 octombrie 2006, în temeiul art. 34 din Convenţia (europeană) pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (Convenţia)…. Citește mai mult<b>Din jurisprudența CEDO</b>. Dreptul la respectarea corespondenţei. De la suporturile ”tradiţionale” de comunicaţii la cele ”moderne”. Inviolabilitatea corespondenţelor – drept autonom. Amestecul unei autorităţi publice în exercitarea acestui drept. Respectarea criteriilor de legalitate, legitimitate şi necesitate. Exigenţa privind “calitatea legii” şi limitarea amestecului la ceea ce este “necesar într-o societate democratică”. Standardul european în materie. Lupta contra terorismului. Interceptările de securitate sau ascultările administrative. Legislaţie naţională litigioasă. Examen <i>in abstracto</i> al acestei legislaţii