Tag: Ovidiu Predescu

În ultimele luni s-a vorbit şi s-a scris mult – poate exagerat de mult – despre crize, cum ar fi: criza medical-sanitară determinată de pandemia cu noul coronavirus Covid-19; apoi, criza politică legată de faptul că politicienii de pretutindeni aflaţi la butoanele guvernării, dar şi cei din opoziţie au fost surprinşi pentru a nu ştiu câta oară pe picior greşit, de data aceasta în “războiul” cu virusul amintit, deşi este de notorietate că omenirea de când este pe acest pământ… Citește mai multCriza ideii de <i>dragoste</i> – mama tuturor crizelor

Tot stând acasă din cauza COVIDULUI-19, mi-a atras atenţia o carte scrisă de David Eagleman, specialist în neuroştiinţe, intitulată Incognito. Vieţile secrete ale creierului[1]. Mai ales, “De ce ideea de vinovăţie este discutabilă” – capitolul 6 al cărţii – care, prin cazurile privind leziuni ale creierului prezentate şi comentate, dezvăluie tot mai apăsat legăturile dintre neuroştiinţe (ansamblul ştiinţelor creierului, ca, de pildă, neurobiologia, psihofiziologia, psihobiologia, neuropsihologia ş.a.) şi drept ca doctrină, ştiinţă şi jurisprudenţă. “În ultima vreme nu reuşesc să… Citește mai multNeuroștiințele și dreptul

Este de ceva timp stare de urgenţă din cauza pandemiei de coronavirus. Un virus insidios, practic necunoscut şi grăbit în a-şi lărgi aria de răspândire pentru a curma cât mai multe vieţi omeneşti fără deosebire de rasă, sex, culoare a pielii, care a declarat război unei societăţi omeneşti debusolate, birocratică, nepregătită suficient şi lipsită în mare parte de echipamentul medical necesar pentru a-i face faţă, aflată în plin proces de globalizare şi globalitate tot mai superficial condus şi care pare… Citește mai multMonolog în vreme de pandemie

Cauza Roman Zakharov contra Rusiei, cererea nº 47143/06, Hotărârea Marii Camere din 4 decembrie 2015[1]. La originea cauzei a stat plângerea îndreptată împotriva Federaţiei Ruse, prin care un resortisant al acestui stat, reclamantul Roman Andreyevich Zakharov[2], abonat la serviciile mai multor operatori de telefonie mobilă[3], a sesizat Curtea Europeană a Drepturilor Omului (în continuare C.E.D.O. sau Curtea de la Strasbourg) la 20 octombrie 2006, în temeiul art. 34 din Convenţia (europeană) pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (Convenţia)…. Citește mai mult<b>Din jurisprudența CEDO</b>. Dreptul la respectarea corespondenţei. De la suporturile ”tradiţionale” de comunicaţii la cele ”moderne”. Inviolabilitatea corespondenţelor – drept autonom. Amestecul unei autorităţi publice în exercitarea acestui drept. Respectarea criteriilor de legalitate, legitimitate şi necesitate. Exigenţa privind “calitatea legii” şi limitarea amestecului la ceea ce este “necesar într-o societate democratică”. Standardul european în materie. Lupta contra terorismului. Interceptările de securitate sau ascultările administrative. Legislaţie naţională litigioasă. Examen <i>in abstracto</i> al acestei legislaţii

1. Democraţia ca formă de organizare şi de conducere a societăţii trebuie să se adapteze la noile realităţi impuse de tehnologia digitală, mai ales printr-un anumit tip de revoluţie educativă şi culturală în serviciul utilizatorilor. Aşadar, democraţia în epoca digitală presupune, în primul rând, recunoaşterea unui drept fundamental de acces la spaţiul digital pentru a se evita în acest mod riscurile unei rupturi digitale, în sensul utilizării acestuia de un număr restrâns de oameni – o elită cibernetică –, implicând… Citește mai multScurte considerații asupra dreptului la protecția datelor cu caracter personal în era digitală din perspectiva europeană