Tag: Valeriu Stoica

Pentru a se feri de o ploaie torențială neașteptată, Julien Sorel, celebrul personaj creat de Stendhal în romanul Roșu și negru, intră într-o cafenea, pe strada Saint-Honoré, în Paris. Intrigat de privirea unui bărbat din local, Julien îi cere explicații și primește în schimb un potop de injurii. La insistențele lui Julien și presat de cei de față, agresorul îi aruncă mai multe cărți de vizită. Însoțit de Liéven, martorul găsit cu greu, Julien merge la cavalerul Charles de Beauvoisis, la… Citește mai multDuelul în literatură, literatura în duel

Sintagma logică juridică este folosită în mod frecvent în discursul pedagogic din învățămîntul universitar juridic și în limbajul practicienilor dreptului, fără denotații precise, înțelesul ei fiind doar sugerat prin denotațiile contextului. Au fost încercări sporadice de a prezenta elemente de logică juridică, dar prima lucrare amplă, sistematică și coerentă în acest domeniu a fost elaborată, prin eforturi îndelungate, timp de aproape un deceniu, de Codrin Codrea și publicată în acest an la Editura Hamangiu, căreia i se cuvin elogii pentru… Citește mai multO carte îndelung așteptată: „Logică juridică” de Codrin Codrea

În Amintiri din casa morților, scriere mai degrabă autobiografică decît de ficțiune, Dostoievski recurge la un procedeu narativ utilizat de mulți scriitori: romanul în roman. Între hîrtiile rămase după decesul lui Aleksandr Petrovici Goriancikov, deportat cîndva în Siberia, este descoperit un caiet cu titlul Scenele din casa morților, cuprinzînd descrierea experienței carcerale a autorului jurnalului. Procedeul narativ este mai complex, Goriancikov fiind un alter ego al scriitorului. Cum se știe, Dostoievski a fost condamnat la moarte la 16 noiembrie 1849, ca urmare a participării… Citește mai multCîteva lecturi pentru judecătorii din Cazul Gheorghe Ursu

A treia lege de mișcare formulată de Newton sau principiul acțiunii și reacțiunii afirmă că orice forță este însoțită de o forță egală și de sens contrar; acțiunea și reacțiunea alcătuiesc o interacțiune, un cuplu de forțe, nici una dintre acestea neputînd exista fără cealaltă. Această lege de mișcare este ea însăși o interacțiune între obiectul de cunoscut și subiectul cunoscător, adică îmbinarea unui element ontologic cu unul epistemologic. Principiul reciprocității care guvernează viața socială este o continuare a acestei… Citește mai multDouă tipuri de reciprocitate și asumarea nedreptății

S-au scris studii savante despre problemele de drept identificate în dramaturgia shakespeariană. Poate cel mai cuprinzător inventar al acestor probleme se află în lucrarea lui George W. Keeton, Shakespeare and His Legal Problems, publicată la Londra, în 1930. Nici una dintre acestea nu a fost însă atît de intens dezbătută ca procesul lui Shylock, redat în Neguțătorul din Veneția. O trecere în revistă a dezbaterilor desfășurate pe marginea acestui proces pînă în 1944 este făcută de Mircea I. Manolescu în studiul „Procesul lui Shylock“, publicat în Revista… Citește mai multUn funt de carne

În ediția publicată în 1986, în Elveția, Georges Brazzola, folosind surse multiple, a stabilit, sub denumirea Legea naturală sau legea nescrisă, textul lecțiilor ținute (nouă, cu siguranță; nu se știe dacă a zecea lecție, despre Decalog, a fost efectiv rostită) de Jacques Maritain la Soisy-sur- Seine, lîngă Paris, în luna august 1950, la Eau Vive, un centru de spiritualitate creștină, deturnat însă de la menirea sa inițială chiar de către fondatorul său. Tradusă în limba romană de Tudorel Urian, cartea a fost publicată, cu… Citește mai multJacques Maritain – Legea naturală sau legea nescrisă

● Două tipuri de structurare a comunităților. Ciclul de evoluție și de involuție al oricărui sistem social-politic este indisolubil legat de creșterea și descreșterea forței de atracție a ideilor care îl fundamentează. Continuitatea ideilor – în aceste procese inverse, de mărire și de decădere, dar mai ales în intervalul dintre ele – permite identificarea celor două tipuri principale de structurare a comunităților. Simplificînd, această teză afirmă că, în cele mai multe comunități, puterea politică se concentrează și se centralizează, astfel încît un… Citește mai multDespre continuitate în și între mărire și decădere

Forța brutală care susține orice dictatură nu exclude inteligența ca sursă pentru inventarea și rafinarea instrumentelor politice fără de care nu poate fi cucerită și păstrată puterea. Întotdeauna s-au găsit oameni inteligenți care au susținut dictaturile și i-au înconjurat pe dictatori, din convingere sau din interes. Iar interesul nu a fost doar unul pur personal. Nu puțini filosofi și alți oameni de cultură, de la Platon și pînă astăzi, au sperat că îi pot folosi pe dictatori pentru a-și realiza… Citește mai multSe poate trăi și sub dictatură?

Din direcții diferite, cu argumente falacioase și cu un limbaj de multe ori suburban, s-au înmulțit în ultimul timp atacurile împotriva statutului de protecție juridică și materială al magistraților. Simplificînd, aceste atacuri reiau în mod obsesiv trei reproșuri: toate profesiile sînt importante, deci nu se justifică un statut juridic de protecție pentru o anumită profesie; magistrații săvîrșesc erori judiciare, unii sînt corupți, iar durata îndelungată a proceselor împiedică aflarea adevărului și înfăptuirea dreptății; alții sînt implicați în jocuri de putere,… Citește mai multJudecătorul, dictatorul și deșteptul

Cartea cărților, Biblia, poate fi citită și recitită cu folos în tot timpul anului. Un text privilegiat la lectură în Săptămîna Luminată este Predica de pe Munte, așa cum este redată în Evanghelia după Matei (5, 1-48). Sensurile teologice și cele etice ale Predicii de pe Munte dobîndesc profunzime și amplitudine prin arta retorică și prin arta literară conținute în aceste text, unul dintre cele mai frumoase din Biblie. Prin puterea de convingere și prin emoția estetică, fiecare frază creează o subtilă încercare și o… Citește mai multFericirile – două căi