Tag: Valeriu Stoica

„Războiul e anterior comerțului; de fapt, războiul și comerțul nu sînt decît două mijloace diferite pentru atingerea aceluiași scop, și anume acela de a poseda ceva dorit. Comerțul nu e decît un omagiu adus forței posesorului de către cel ce aspira la posesiune. El e o tentativă de a obține de bunăvoie ceea ce nu mai speră să fie cucerit prin violență. Cineva care ar fi întotdeauna mai puternic decît toți ceilalți nu s-ar gîndi niciodată la comerț. Experiența probîndu-i… Citește mai multO iluzie a lui Benjamin Constant

Elaborate de Ministerul Justiției și dezbătute public timp de peste doi ani, avizate de mai multe ministere, cele trei proiecte de lege privind organizarea judiciară, statutul magistraților și Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) au trecut două praguri importante înainte de dezbaterea lor în Parlament. Cel mai dificil prag a fost avizarea de către CSM; rolul constituțional al acestui organism de garant al independenței Justiției, cu cele mai importante atribuții în organizarea și funcționarea sistemului judiciar, nu include și inițiativa legislativă,… Citește mai multSub zodia Balanței

Raportul dintre libertate și constrîngere este o temă recurentă nu numai în etică, în filosofia politică și în teoria juridică, ci și în arta poetică. Proporția dezirabilă dintre libertate și constrîngere depinde de modul în care sînt elaborate normele sau canoanele din fiecare domeniu și de imaginația destinatarilor, dublată de experiența acestora. În sfera etică și în cea estetică, la normele și canoanele exterioare se adaugă reguli proprii, pe care fiecare persoană și le creează pentru sine, pe temeiul experienței… Citește mai multLegile poeziei – libertate și constrîngere

Înainte de invadarea Ucrainei, la 24 februarie 2022, Federația Rusă a negat orice intenție agresivă, iar apoi a susținut intervenția militară printr-o campanie de dezinformare, ocultă sau fățișă, desfășurată la nivelul Uniunii Europene, cu dublu scop: erodarea încrederii cetățenilor în instituțiile unionale și justificarea agresiunii. Numeroase canale de comunicare, unele direct înființate și patronate de liderii ruși, au fost și sînt utilizate în această campanie de manipulare. Grupul media Russia Today a fost de multă vreme și este și în… Citește mai multRT France v. Consiliul Uniunii Europene

În anul 2014, ignorînd avertismentele primite ca urmare a invadării deghizate a Crimeii, Rusia a validat rezultatele referendumului din această regiune, a recunoscut declarația unilaterală de independență a unei așa-numite „republici Crimeea”, a luat act de aderarea acesteia la Federația Rusă și a început să sprijine mișcările separatiste din estul Ucrainei, responsabile probabil de distrugerea unui avion de pasageri Boeing 777. Ca urmare a acestor grave încălcări ale principiilor dreptului internațional, consacrate în Carta ONU, diferite entități internaționale (UE, Consiliul… Citește mai multDincolo de costul și eficiența sancțiunilor internaționale

Pentru a face saltul din sfera morală în cea juridică, respectarea unei norme care prescrie comenzi sau interdicții pentru destinatarii ei trebuie să fie asigurată nu numai prin forța valorilor și principiilor etice, ci și prin instituții de coerciție efectivă. Norma respectivă devine astfel obligatorie în sens juridic. În ordinea internă, statele joacă acest rol de coerciție, care trebuie să rămînă însă doar complementar temeiului consensual al normei juridice. Dreptul forței este înlocuit astfel cu forța dreptului. Aceste două sintagme exprimă o dilemă veche…. Citește mai multJus cogens

De la intrarea în vigoare a Constituției, respectiv de la revizuirea acesteia pînă în prezent, s-a creat deja un set de practici în procesul de exercitare a atribuțiilor distribuite diferitelor autorități publice, la care se adaugă jurisprudența consistentă a Curții Constituționale. Există deja premisele pentru constituirea unei tradiții constituționale naționale. Dezvoltarea și consolidarea acestei tradiții depinde de continuitatea Legii fundamentale. Adoptarea unei noi Constituții sau revizuirea frecventă a celei în vigoare ar pune în pericol rezultatele efortului de trei decenii… Citește mai multEste necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (III)

Forma de guvernămînt instituită în 1991 și desăvîrșită în anul 2003, cunoscută sub denumirea, mai mult sau mai puțin riguroasă din perspectiva teoriei politice, de republică semiprezidențială, a fost criticată vehement, chiar dacă soluțiile propuse pentru înlocuirea acesteia merg în direcții diametral opuse. Percepută ca o struțo-cămilă, împrumutînd o expresie a lui Dimitrie Cantemir din Istoria ieroglifică, această formă de guvernămînt a fost considerată viciul constitutiv al sistemului politic configurat potrivit actualei Constituții. Ezitarea Constituantei din 1991, menținută cu ocazia… Citește mai multEste necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)

Din cînd în cînd este agitată în lumea politică problema revizuirii Constituției. De fiecare dată, calul de bătaie este schimbarea formei de guvernămînt. Este oare necesară această schimbare? Pentru a răspunde la această întrebare este mai întîi util recursul la principiul  împărțirii puterii, a cărui aplicare particulară în teoria politică modernă a fost principiul separării puterilor în stat. În Despre spiritul legilor, Montesquieu a formulat o frază genială prin simplitatea enunțării unei idei care a revoluționat modul de înțelegere a… Citește mai multEste necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (I)

Cînd Ioan fără Țară, sărăcit de războaiele pentru păstrarea regiunilor moștenite în Franța, a recurs la noi impozite în sarcina supușilor săi englezi, aceștia s-au revoltat; sub presiunea militară a nobililor, regele a semnat Magna Charta Libertatum, la 12 iunie 1215, acceptînd că pentru procurarea resurselor financiare era necesar consimțămîntul Marelui Consiliu, devenit ceva mai tîrziu Parlament; acesta va limita treptat puterea regelui, evoluție desăvîrșită prin Bill of Rights, documentul din 13 februarie 1689 prin care Wilhelm al II-lea de… Citește mai multVlad Constantinesco și Stéphane Pierré-Caps: o pledoarie pentru libertate