Moartea lui Tudor Vladimirescu: asasinat sau executarea unei pedepse?

În dimineața zilei de 21 mai 1821, Iordache Olimpiotul, însoțit de Mihali și Ghencea, doi căpitani de arnăuți, și Iane Farmache, important comandant revoluționar grec, împreună cu vreo 25 de arnăuți, au înconjurat foișorul conacului de la Golești și l-au arestat pe Tudor Vladimirescu, după ce reușiseră să-l izoleze de pandurii săi. Pandurii s-au desolidarizat de cel  care fusese considerat, pentru scurtă vreme, domn al Valahiei și au recunoscut drept comandanți pe căpitanii Dimitrie Macedonski și Hagi Prodan. Atitudinea pandurilor a… Citește mai multMoartea lui Tudor Vladimirescu: asasinat sau executarea unei pedepse?

Stiloul lui Petrache Poenaru și un sac de povești. Un dar pentru sărbătorile de iarnă

În lista descoperirilor științifice și a invențiilor făcute de români, recirculată din cînd în cînd, pe diferite canale de comunicare, de către cei care simt nevoia să își hrănească orgoliul național, se află la loc de cinste și Patentul nr. 3.208, înregistrat de Petrache Poenaru în 1827 la Departamentul pentru Manufacturi al Ministerului de Interne din Franța: „plume portable sans fin, qui s’alimente elle-même avec de l’encre”. Mai simplu spus, românii se mîndresc că un conațional a inventat stiloul, chiar dacă titlul de inventator i-a… Citește mai multStiloul lui Petrache Poenaru și un sac de povești. Un dar pentru sărbătorile de iarnă

Subiect de drept și drept subiectiv (II) Infans conceptus pro nato habetur

Jurisconsultul Paulus a precizat într-un text păstrat în Digeste că „a fi în pîntec este același lucru cu a fi născut cînd este în interesul celui conceput (qui in utero est ac si in rebus humanis esset custoditur quotiens de commodis ipsius partus quaeritur)”. Ideea a fost exprimată – în termeni diferiți, în alt text, păstrat tot în Digeste – și de către Ulpianus, jurisconsult din aceeași perioadă clasică a dreptului roman. Pe temeiul acestor texte a fost formulat adagiul infans conceptus pro nato habetur quotiens de commodis… Citește mai multSubiect de drept și drept subiectiv (II) Infans conceptus pro nato habetur

Totuși, mai există competență profesională și credibilitate

Comisia Europeană (CE) a adoptat în anul 2006 o decizie prin care a instituit Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) pentru monitorizarea îndeplinirii cerințelor privind statul de drept. În fiecare an, CE a întocmit un raport cu constatări, concluzii și recomandări privind stadiul îndeplinirii acestor cerințe. Din 2007 și pînă anul trecut, conținutul acestor rapoarte a oscilat între un ton moderat optimist și altul critic, fără menajamente. După perioade în care Guvernul, Parlamentul și Justiția mergeau pe drumul cel bun,… Citește mai multTotuși, mai există competență profesională și credibilitate

Pedagogia juridică între învăț și dezvăț

„O Constituție optimă este una în care oricine poate împlini faptele cele mai bune și poate trăi fericit conform ordinii ei.” Această frază a lui Aristotel invită la reflecție prin ceea ce conține în mod explicit și, mai ales, în mod implicit. După mai mult de două milenii de la scrierea acestei fraze a lui Aristotel, gîndirea politică și juridică, precum și practica politică și juridică din lumea euro-atlantică au elaborat principiile și au configurat, prin încercări succesive timp de… Citește mai multPedagogia juridică între învăț și dezvăț

Subiect de drept și drept subiectiv (I)

Cine cumpără un automobil, un echipament de uz casnic sau un aparat electronic primește instrucțiuni de utilizare, care alcătuiesc uneori un manual voluminos; cînd antreprenorul finalizează o lucrare, predă beneficiarului cartea tehnică a construcției; medicamentele sînt însoțite de reguli de administrare, de precizări privind contraindicațiile și efectele adverse. Aceste seturi de norme tehnice sintetizează cunoștințele și experiența acumulate timp de decenii sau chiar de secole. Cumpărătorul sau beneficiarul este și rămîne străin, de cele mai multe ori, față de aceste… Citește mai multSubiect de drept și drept subiectiv (I)

Libertate abstractă și libertăți speciale

Libertatea abstractă a persoanei, ca idee filozofică, se concretizează juridic mai întîi prin conceptul de persoană, ca subiect (ca titular) al libertății și prin conceptul de capacitate juridică, înțeleasă ca motor al libertății și ca limită potențială a acesteia. Sfera juridică a persoanei este conceptul care descrie spațiul social concret al libertății, determinat și limitat prin libertățile speciale, drepturile subiective, puterile speciale, datoriile și răspunderea juridică – în sensul ei cel mai general și în forma specifică fiecărei ramuri de drept – pe care le… Citește mai multLibertate abstractă și libertăți speciale

Puterile speciale ca prerogative juridice

Deși ideea de libertate și cele mai multe concepte juridice își au rădăcinile în cultura greco-romană și în etica iudeo-creștină, totuși pînă în zorii epocii moderne nu a existat o teorie cuprinzătoare și coerentă a unui regim politic întemeiat pe libertatea persoanei și pe mijloace instituționale și juridice de apărare a acestei libertăți împotriva încălcărilor violente, mai ales a celor comise de către structurile de putere constituite la nivel comunitar (trib, popor, națiune). Filozofia politică modernă a elaborat teoria democrației… Citește mai multPuterile speciale ca prerogative juridice

Ce este în „mintea” păpușii Sally?

Un copil de trei ani, păpușa Sally și două cutii cu capac se află în aceeași cameră. În prima cutie este pusă o banană, a doua cutie este goală. Păpușa este scoasă din cameră, iar apoi banana este mutată în cealaltă cutie cu capac. După readucerea păpușii în cameră, copilul a fost întrebat în care cutie va „căuta” aceasta banana. Copilul a indicat cutia în care se afla banana în acel moment. Experimentul a fost repetat cu un copil de… Citește mai multCe este în „mintea” păpușii Sally?

O iluzie a lui Benjamin Constant

„Războiul e anterior comerțului; de fapt, războiul și comerțul nu sînt decît două mijloace diferite pentru atingerea aceluiași scop, și anume acela de a poseda ceva dorit. Comerțul nu e decît un omagiu adus forței posesorului de către cel ce aspira la posesiune. El e o tentativă de a obține de bunăvoie ceea ce nu mai speră să fie cucerit prin violență. Cineva care ar fi întotdeauna mai puternic decît toți ceilalți nu s-ar gîndi niciodată la comerț. Experiența probîndu-i… Citește mai multO iluzie a lui Benjamin Constant