Day: June 1, 2020

În plica cotului, scuzați cacofonia, 2+2=5

Ca cetățean, sunt turmentat. Ca om sănătos, sunt bolnav. Ca individ liber, sunt prizonier. Și, peste toate, ca jurist, sunt bezmetic. Asta pentru că dreptul și-a ieșit din matcă și se întoarce bumerang asupra propriilor principii fondatoare precum pororoca Amazonului. Într-un jalnic efort de relegitimare, el se zbate în ultima vreme să normeze și să rânduiască totul, absolut totul: și spălarea mâinilor și culoarea icoanelor, și respirația plămânilor și mântuirea sufletelor, și nemurirea viilor și numărul morților. În elanuri ascendente… Citește mai multÎn plica cotului, scuzați cacofonia, 2+2=5

Lucian Bercea: Decât un interviu, mai bine un text

Întotdeauna mi s-a părut că trebuie să fii destul de important pentru a ți se cere un interviu și că trebuie să admiți că ești destul de important pentru a răspunde. Așa se face că am refuzat politicos invitațiile care mi-au fost adresate în ultimii ani, indiferent dacă a fost vorba de interviuri „de angajament” sau „de bilanț”, la preluarea sau încheierea mandatelor de decan al Facultății de Drept din Timișoara, și cu atât mai mult dacă erau interviuri „de… Citește mai multLucian Bercea: Decât <s>un interviu, mai bine</s> un text

Copil iubit, neiubit, preaiubit, prea dorit

”După ani de zile încă mai sufeream la gândul chinuitor că omul acela uriaș, tatăl meu, autoritatea supremă, putea veni să mă tragă afară din pat, aproape fără motiv, și să mă scoată în toiul nopții pe balcon, și că deci, în ochii lui, eu nu însemnam nimic.” (F. Kafka, Scrisoare către tata, trad. de M. Ivănescu) ”Inima omului, în primele săptămîni ale vieții embrionare, se află nu în piept, ci în cap, în mijlocul creierilor, și de-abia pe urmă… Citește mai multCopil iubit, neiubit, preaiubit, prea dorit