Ea, El, Ei

Recent, prietenul Lucian Bercea, reputat profesor universitar și apreciat decan al Facultății de Drept din Timișoara, mi-a transmis provocarea de a scrie un text pe marginea unei imagini alese liber. Eseul în cauză ar urma să fie publicat, alături de alte texte similare, în paginile unui volum omagial cu ocazia aniversării a 30 de ani de la înființarea acestei prestigioase facultăți. Recunosc că, în fața acestei provocări, am avut ceva ezitări în alegerea imaginii, dar m-a salvat amintirea unei fotografii… Citește mai multEa, El, Ei

O realizare științifică remarcabilă, o lucrare de pionierat: Mircea Duțu: Dreptul mediului și al climei (vol. I, Partea generală)

Ovidiu Predescu

La 33 ani de la semnarea studiului fondator al acestei discipline juridice în România (în „Revista română de drept”, numărul din mai 1989), după mai multe ediții ale cursului universitar de profil publicat pentru prima dată în urmă cu trei decenii (1992), precum și ale tratatului ajuns și el la aproape un sfert de veac de când a văzut întâia lumină a tiparului (1998), prof. univ. dr. Mircea Duțu, directorul Institutului de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române… Citește mai multO realizare științifică remarcabilă, o lucrare de pionierat: Mircea Duțu: Dreptul mediului și al climei (vol. I, Partea generală)

Resurse de ostentație

Valentin Constantin

Termenul oligarh, devenit în zilele noastre o vedetă a limbajului public, a rămas pentru mine un termen evaziv. Un oligarh ar putea fi o persoană care aparține unei elite, în sens larg, în cadrul căreia exercită puterea politică în stat, sau cineva care deține o parte importantă din capitalul financiar al statului și un control asupra unor domenii mai importante ale economiei. Cred că oligarhii ar putea fi numiți și plutocrați, pentru că se poate miza pe coincidența puterii politice… Citește mai multResurse de ostentație

Adrian Severin: Războiul este o capcană din care nimeni nu mai știe cum să iasă

Alina Matei: Mulțumesc, stimate domnule Profesor Adrian Severin, pentru timpul acordat cititorilor JURIDICE.ro. Vom vorbi despre evenimentul numărul 1 din lume. O să vă rog să ne spuneți cum am putea numi/defini, din punct de vedere juridic, ce se întâmplă în Ucraina. Adrian Severin: Nu este ușor de definit, întrucât sunt mai multe planuri care se suprapun. Într-o abordare clasică, s-ar zice că avem de a face cu o încălcare patentă a dreptului internațional. Chiar dacă, teoretic, Actul final de… Citește mai mult<font color='#bb0000'><strong>Adrian Severin</strong></font>: Războiul este o capcană din care nimeni nu mai știe cum să iasă

Manifest pentru cultura juridică

Dreptul e cea mai puternică dintre școlile imaginației. Niciodată un poet nu a interpretat natura atât de liber, precum un jurist realitatea! Acest fragment din celebra „Războiul Troiei nu a mai avut loc” a lui Giraudoux, dincolo de semnificațiile polisemice ce îi pot fi conferite, ne arată mai ales consistența intrinsecă creatoare a juridicului și, în consecință, capacitățile și manifestările de aceeași natură ce se așteaptă de la slujitorii săi. Criza civilizațională care marchează ultimele decenii, cu punctul culminant reprezentat… Citește mai multManifest pentru cultura juridică

Ideal și pragmatism în diplomație

Idealul diplomației este pacea. Pragmatismul presupune utilizarea unui arsenal complex de scopuri și interese, de tehnici de negociere și mijloace de persuasiune sau intimidare, menit să prevină războiul, să asigure echilibrul puterilor și să mențină pacea sau să creeze un nou echilibru, ca temei al reinstaurării păcii. Această reprezentare schematică a relației dintre ideal și pragmatism în diplomație este prilejuită de articolul publicat de Henry Kissinger în Washington Post, în anul 2014, imediat după ce Rusia a anexat Crimeea. În… Citește mai multIdeal și pragmatism în diplomație

Considerații asupra raportului dintre ordinea de drept națională română și ordinea de drept a UE

NAȚIUNE ȘI ANTI NAȚIUNE; NAȚIONALISM ȘI SUVERANISM În România zilelor noastre se confruntă trei școli de gândire politică. Sunt unii care cred că România nu este în măsură să se autoguverneze și să satisfacă aspirațiile legitime ale cetățenilor săi. De aceea, ea ar trebui să renunțe la suveranitate și să se dizolve, ca subiect de drept internațional, într-un suprastat asemenea unui creuzet în care toate identitățile naționale să se topească și să se amestece. O a doua școală de gândire apreciază… Citește mai multConsiderații asupra raportului dintre ordinea de drept națională română și ordinea de drept a UE

Succinte observații critice asupra unor soluții legislative din NCPC-2013 privind căile de atac împotriva hotărârilor arbitrale. Necesitatea specializării arbitrilor și judecătorilor în materie de arbitraj comercial

1. Natura juridică a acțiunii în anulare. 1.1. Acțiunea în anulare a Încheierilor de ședință. Conform art. 594 (1) C.proc.civ (”Atacarea separată a încheierilor de şedinţă”): (1) Pot fi atacate separat cu acţiunea în anulare, prevăzută la 608, încheierile tribunalului arbitral prin care s-au luat următoarele măsuri…” 1.2. Acțiunea în anulare a hotărârii arbitrale. Potrivit art. 608 (1): (1) Hotărârea arbitrală poate fi desfiinţată NUMAI prin acţiune în anulare”. 1.3. Conform art. 424 (1 și 5) C.proc.civ.: ”Hotărârea prin care cauza este… Citește mai multSuccinte observații critice asupra unor soluții legislative din NCPC-2013 privind căile de atac împotriva hotărârilor arbitrale. Necesitatea specializării arbitrilor și judecătorilor în materie de arbitraj comercial

Biolabs

(I) În urmă cu aproape un an, feisbuc decidea că permite răspândirea informațiilor, opiniilor și anchetelor care ar putea duce la concluzia că virusul care a cauzat pandemia este de proveniență artificială, iar nu natural. Implicația dărâmătoare a acestei decizii de PR este că feisbuc, laolaltă cu toți ceilalți suporți media, a cenzurat și a dezinformat în timpul pandemiei și că cenzura ucide. Imediat după ce feisbuc a făcut acest anunț – oarecum forțat de câteva editoriale pe această temă… Citește mai multBiolabs

Lucrurile greșite

Alex Kozinski este un fost judecător federal american de la Curtea de Apel pentru Circuitul al Nouălea (din 1985 până în 2017) și fost Președinte al acesteia (din 2007 până în 2014). S-a născut în București, în 23 iulie 1950. Familia sa a emigrat în Statele Unite ale Americii, atunci când Alex Kozinski avea vârsta de 12 ani. Richard Posner, un autor juridic remarcabil, și el fost judecător federal, spunea despre Kozinski că este unul dintre cei mai buni și… Citește mai multLucrurile greșite