Cugetări din peștera socială

|

Regula de aur: Poartă-te cu ceilalți așa cum vrei să se comporte ei față de tine! Fericirea nu este destinația, ci este chiar drumul; întreg drumul sau ce mai rămâne după ce ne-am dat seama de acest lucru. Când ai o opinie divergentă în raport cu opiniile altora, cu cât ți se pare mai sigură opinia ta, cu atât mai mult să te temi că poți greși; dacă opiniile tale sunt convergente cu ale celorlați, atunci teama de a greși… Citește mai multCugetări din peștera socială

Inteligența artificială și dataismul

|

Analizând cu mare atenție derularea evenimentelor în domeniul informatic, constatăm că, aproape pe neobservate, de după cortina istoriei devine tot mai vizibil un nou curent de gândire, adică o nouă filozofie sau religie – religia informației, denumită dataism. Dataismul este un termen folosit, începând cu 2013[1], pentru a denumi filozofia datelor. Conform unora dintre susținătorii dataismului, denumit de către Harari religia datelor[2], este doar o chestiune de timp până când algoritmii electronici (inteligența artificială) vor întrece algoritmii umani (biochimici). Este plauzibil scenariul ca viitorul nu prea îndepărtat să pună la dispoziția… Citește mai multInteligența artificială și dataismul

Conștiința, conștiența, inteligența artificială și inteligența mixtă

|

Conștiința constă în sentimentele și senzațiile pe care ființa umană le posedă în raport cu propria existență, iar conștiența este starea de luciditate asociată acestui sentiment. Cu alte cuvinte, în timp ce conștiința îi conferă omului trăirea unui evantai larg de stări sufletești (experiențe subiective), conștiența îi permite să-și dea seama (să reprezinte) despre existența experiențelor subiective trăite. Deși nu este încă un aspect cu privire la care să existe consens, se pare că materia cenușie (creierul uman) nu ține… Citește mai multConștiința, conștiența, inteligența artificială și inteligența mixtă

Influențărul, studenții și decanul – Episodul 2, Cursul de fericire –

|

Lui Robert Roșu, azi, de ziua lui Într-un text relativ recent despre statul de drept văzut în cheie de post-modernism românesc, am evocat și un episod trist din cariera de avocat și decan a unui eminent profesor de drept de la Harvard.[1] Juristul în discuție, Ronald Sullivan Jr., a fost ținta unui val de aprige contestații din partea studenților facultății întrucât avusese „îndrăzneala” să accepte, în calitatea sa de avocat, misiunea de a face parte din echipa de apărători a… Citește mai multInfluențărul, studenții și decanul – Episodul 2, Cursul de fericire –

Inteligența artificială și inteligența umană (naturală)

|

Motto 1: Cred că nu se pune problema dacă, ci doar când inteligența artificială va întrece algoritmii umani (inteligența omului), iar atunci bipedul fără pene (omul) va fi pus în fața riscului real de a pierde superioritatea pe Terra. Motto 2: Inteligența poate fi artificială sau nativă, dar prostia este, de regulă, naturală:) În general, simplu și în accepțiune largă, inteligența poate fi descrisă ca fiind capacitatea (aptitudinea, calitatea) unui sistem viu sau artificial (uman sau informatic) de a realiza… Citește mai multInteligența artificială și inteligența umană (naturală)

Efectele Deciziei CCR nr. 250/2019 asupra instituției schimbării încadrării juridice în cursul judecății

|

1. Introducere Referitor la momentul procesual al discutării și actul procesual (încheiere, sentință sau decizie) prin care se dispune cu privire la schimbarea încadrării juridice, în practica judiciară, anterioară Deciziei CCR nr. 250/2019, opinia majoritară era în sensul că această operațiune juridică se poate realiza după terminarea cercetării judecătorești (în cauzele cu procedură obișnuită) sau în condițiile art. 377 alin. (4) C. proc. pen. (în cauzele cu procedură simplificată) și era soluționată, în cele mai multe cazuri, direct prin hotărârea… Citește mai multEfectele Deciziei CCR nr. 250/2019 asupra instituției schimbării încadrării juridice în cursul judecății

Raportul dintre infracțiunea împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene prevăzută de art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 și infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 322 din Codul penal

|

Chestiune de drept[1] Subsemnatul Valerian Cioclei Profesor universitar doctor la Departamentul de Drept penal al Facultății de Drept a Universității din București La solicitarea Î.C.C.J. Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală În cauza înregistrată sub nr. 1412/1/2019 și În baza art. 476 alin. (10) raportat la art. 473 alin. (5) C. proc. pen. am formulat prezenta OPINIE JURIDICĂ Cu privire la următoarea chestiune de drept: „În cazul infracțiunii prevăzută de art. 181 alin. (1) din Legea… Citește mai multRaportul dintre infracțiunea împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene prevăzută de art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 și infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 322 din Codul penal

Ce este omul?

|

– Omul este o undă în fluxul de date al Universului sau o dâră de praf de stele. – Omul este o copie imperfectă a orginalului unic, irepetabil și inimitabil existent în lumea formelor ideale și, eventual, în mintea noastră. – Omul este o ființă gânditoare, dar și bârfitoare. – Omul este cea mai fidelă oglindă a Naturii. – Omul este măsura tuturor lucrurilor (Protagoras). – Omul poate fi fericire, bucurie, frumusețe sau noblețe, dar poate fi și tristețe, suferință,… Citește mai multCe este omul?

Ce este de fapt iura novit curia?

|
Valent

Ca și în articolul precedent, publicat aici, cel care urmează a fost inspirat de studiul Contradictorialitatea ca obligație pentru judecători[1] și de volumul Rolul judecătorului în procesul civil[2] ale judecătorilor Gheorghe-Liviu Zidaru și Andreea-Anamaria Chiș. Iura novit curia (judecătorul sau tribunalul cunoaște dreptul pe care îl aplică), este ceea ce numim un adagiu sau un brocart[3]. Adagiile au și nu au, cum spunea cineva, ”majestatea originii artistocratice”. Unele sînt prea recente: e.g. electa una via, formulat în latină în 1854… Citește mai multCe este de fapt <em>iura novit curia?</em>

Mândria modestiei

|

Motto 1: Mândria devine vanitate dacă nu are acoperire în fapte ori dacă este disproporționată în raport cu ecoul social al reușitei. Motto 2: Fericirea nu este destinația, ci este chiar drumul; întreg drumul sau partea care rămâne de parcurs după ce ne-am dat seama de acest lucru. Modestia este o virtute a omului moderat, decent, lipsit de impertinență. Uneori, prin modestie se poate înțelege și particularitatea întâlnită la un om fără valoare, fără strălucire sau de importanță redusă. Însă,… Citește mai multMândria modestiei