Ipoteca asupra creanței nu se confundă cu creanța

Radu Rizoiu

„Cheia” de decriptare a art. 2465 NCC este tocmai amplasarea sa în topografia normativă. Dincolo de denumirea marginală care pare să trateze o chestiune generică, textul este încadrat în secțiunea dedicată executării ipotecii. Prin urmare, titlul executoriu este ipoteca (asupra creanței) [art. 2430 NCC], iar executarea este determinată de o neîndeplinire a obligației principale [art. 2429 NCC]. În această „cheie”, este destul de simplu de văzut că acele „condiții pentru a porni executarea silită” sunt de fapt cele din art…. Citește mai multIpoteca asupra creanței nu se confundă cu creanța

Oare pâinea cu unt cade întotdeauna cu partea unsă pe suprafața de contact? Contează?

Motto: Culmea ghinionului este să stai așezat într-un car cu fân și să te înțepe acul pe care nu l-ai găsit atunci când îl căutai. Fără a-mi propune să aprofundez temeinicia afirmației din titlu, amintesc celor care mă vor onora să citească ceea scrie în continuare, că una dintre așa numitele legi atribuite lui Murphy statuează următoarele: Pâinea cu unt cade întotdeauna cu partea unsă pe suprafața de contact. Lucru curios este că au existat cercetători care au studiat științific… Citește mai multOare pâinea cu unt cade întotdeauna cu partea unsă pe suprafața de contact? Contează?

Dan Chirică: Într-o lume civilizată nu se poate trăi fără Drept

Alina Matei: Mulțumesc, stimate domnule Profesor Dan Chirică, pentru timpul acordat cititorilor JURIDICE.ro, Înainte de a vorbi de excepționala carieră a dumneavoastră – universitară și avocațială – o să vă rog să ne spuneți cum ați caracteriza și cum ați perceput această pandemie care a apărut și nu știm sigur dacă va mai pleca vreodată. Dan Chirică: Pandemiile sunt lucruri destul de obișnuite în istoria omenirii, însă cea actuală a surprins pe toată lumea prin aria ei de extindere,  numărul de… Citește mai mult<font color='#bb0000'><strong>Dan Chirică</strong></font>: Într-o lume civilizată nu se poate trăi fără Drept

Curți de justiție, curți de injustiție?

„ ”- Și cine hotărăște in ultimă instanță asupra acestei probleme ( ce este bine, ce este rău)? mă întrebă el. – Dumnezeu? am intrebat eu. – Vreau să spun aici pe pământ. – Nu stiu, i-am răspuns. – Pictorii și autorii de povestiri, inclusiv poeții, dramaturgii și istoricii. Acestia sunt judecătorii Curții Supreme de Justiție pentru aprecierea Binelui si Răului, iar eu sunt unul dintre judecatori acum și poate ca și tu vei ajunge un asemenea judecător cândva! –… Citește mai multCurți de justiție, curți de injustiție?

Mircea Duțu: Să nu uităm niciodată Trianonul

Ovidiu Predescu: Domnule profesor, vă mulţumesc pentru că aţi acceptat să-mi acordaţi acest interviu într-un moment greu din existenţa umanităţii pe acest pământ, şi anume lupta pe viaţă şi pe moarte împotriva pandemiei cu insidiosul Covid-19. Nu putem uita că, acum un secol, omenirea greu încercată de ororile Primului Război Mondial era nevoită să poarte o altfel de bătălie cu pandemia de gripă spaniolă. Cu toate acestea, naţiunea română avea să scrie atunci cele mai importante pagini din istoria sa tumultuoasă. … Citește mai mult<strong><font color='#bb0000'>Mircea Duțu</font></strong>: Să nu uităm niciodată <i>Trianonul</i>

Șerban Diaconescu: Valoarea unei facultăți de drept este dată de implicarea tuturor profesorilor săi și, deopotrivă, a studenților

Alina Matei: Mulțumesc, stimate domnule Profesor Șerban Diaconescu, Decanul Facultății de Drept a Universității Babeș-Bolyai, pentru timpul acordat cititorilor JURIDICE.ro. De curând a fost aleasă o nouă echipă de conducere, cu dumneavoastră Decan. Se poate vorbi de un nou val? Șerban Diaconescu: Din actuala echipă de conducere fac parte toți prodecanii din echipa anterioara, formată de d-ul Decan prof. Florin Streteanu, care in prezent ocupă funcția de președinte a Senatului UBB.. Am asumat funcția de decan într-un nou context social,… Citește mai mult<font color='#bb0000'><strong>Șerban Diaconescu</strong></font>: Valoarea unei facultăți de drept este dată de implicarea tuturor profesorilor săi și, deopotrivă, a studenților

Tigrul scăpat din menajerie sau alegerea între ”Pacta sunt servanda” și ”Non haec in foedera veni”

Preambul: Văzând titlul, cititorul ar putea spune: ce fel de articol este acesta? Și ce legătură are tigrul cu noi, cei care am putea fi curioși să citim?! Veți afla dacă veți avea răbdarea să citiți până la capăt ”povestea” juridică generată de pandemia COVID-19 asupra contractelor comerciale și cum ar putea fi rezolvat străvechiul conflict între principiile „Pacta sunt servanda” (”Convențiile trebuie respectate”) si „Non haec in foedera veni” (”Nu asta am promis sa fac”)? Cuprins: I. Afectarea mediului… Citește mai multTigrul scăpat din menajerie sau alegerea între <i>”Pacta sunt servanda”</i> și <i>”Non haec in foedera veni”</i>

Justiția digitală: progres tehnic şi riscurile regresului juridic – Pe marginea unui experiment procedural

Procese amânate, activitate de judecată redusă la cauze excepționale și desfășurată în condiții speciale, instanțe închise accesului publicului, un minister al justiției funcționând pe bază de telemuncă, experiențe judiciare inedite, aplicarea unei legislații „de urgență” marcată, în privința anumitor componente, de constatarea neconstituționalității, iată doar câteva aspecte ce caracterizează justiția românească în ultimele două luni. Și perspectivele imediat următoare nu sunt mai puțin optimiste: după o perioadă îndelungată de „proteste” și diminuarea astfel a activității, va urma avalanșa contestărilor proceselor-verbale… Citește mai multJustiția digitală: progres tehnic şi riscurile regresului juridic – Pe marginea unui experiment procedural

Problemele noastre și problemele doamnei judecător…

Valentin Constantin

Cred că trebuie să-mi asum de la început postura antipatică. O spun tranșant: sentința penală pronunțată de doamna judecător Mihaela Nițu în procesul în care Pârvulescu Marin, Hodiș Vasile și Postelnicu Tudor au fost acuzați de infracțiuni împotriva umanități, a fost legală [1]. Ea va fi probabil conservată, după apel, de Înalta Curte de Casație și Justiție. În schimb, trimiterea în judecată a inculpaților a fost, pînă la un punct, inexplicabilă. Procurorii de la Parchetul General putea și trebuiau să… Citește mai multProblemele noastre și problemele doamnei judecător…