Gheorghe Piperea: Eu militez pentru libertate şi echitate în economie şi în societate

Alina Matei: Mulţumesc, stimate domnule Profesor Gheorghe Piperea, pentru că aţi acceptat să acordaţi un interviu legat de numirea în calitate de consilier onorific al primului-ministru Mihai Tudose. V-a surprins numirea? Gheorghe Piperea: Mai mult decât numirea m-a surprins rapiditatea cu care s-au desfăşurat formalităţile. Alina Matei: Cum s-a întâmplat? V-a sunat primul-ministru? Aţi avut o întâlnire? Gheorghe Piperea: Am avut o întâlnire oficială în legătură cu o chestiune de insolvență. În cursul discuţiei, care a durat cca 20 de… Citește mai multGheorghe Piperea: Eu militez pentru libertate şi echitate în economie şi în societate

Un bun început pentru respectarea hotărârii-pilot în cauza Rezmiveș și alții împotriva României – adoptarea Legii nr. 169/2017 privind modificarea și completarea Legii nr. 254/2013

1. Scurte precizări privind scopul și fundamentarea propunerilor de modificare. Introducere. Vineri, 14 iulie 2017, Președintele a promulgat Legea nr. 169/2017 privind modificarea și completarea Legii nr. 254/203. În data de 25 aprilie 2017, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunţat o hotărâre-pilot în cauza Rezmiveş şi alţii împotriva României[1]. Prin această hotărâre, Curtea a reiterat existenţa unor probleme structurale în ceea ce priveşte suprapopularea locurilor de detenție din România și, deși a confirmat anumite progrese, a recomandat măsuri suplimentare din… Citește mai multUn bun început pentru respectarea hotărârii-pilot în cauza Rezmiveș și alții împotriva României – adoptarea Legii nr. 169/2017 privind modificarea și completarea Legii nr. 254/2013

Necesitatea excluderii funcționarului public asimilat, prevăzut de art. 175 alin. (2) C. pen., din sfera subiectului activ al infracțiunii de conflict de interese prevăzută de art. 301 C. pen.

Incriminarea conflictului de interese, prin introducerea în anul 2006 în vechiul Cod penal a art. 2531, a reprezentat o transpunere în legislația internă a recomandărilor formulate în dispozițiile art. 8 din Convenția Organizației Națiunilor Unite împotriva corupției din 2001, ratificată de România prin Legea nr. 365/2004. La redactarea Codului penal din 2009 s-a decis păstrarea conținutului inițial al infracțiunii, fără modificări substanțiale, deoarece doctrina și jurisprudența, din perioada în care textul fusese în vigoare, nu au semnalat deficiențe majore în… Citește mai multNecesitatea excluderii funcționarului public asimilat, prevăzut de art. 175 alin. (2) C. pen., din sfera subiectului activ al infracțiunii de conflict de interese prevăzută de art. 301 C. pen.

Despre efectele constatării caracterului abuziv al unor clauze contractuale

1. În prezentul studiu ne propunem să analizăm Decizia nr. 76/2017 pronunțată la data de 25 ianuarie 2017, în recurs, de Înalta Curte de Casație și Justiție, motivația fiind aceea de a nu lăsa să se propage la instanțele de drept comun o interpretare greșită a deciziei ÎCCJ. În susținerea recursului său, recurentul-reclamant a arătat că, în cadrul judecății în apel, instanța, deși a constatat caracterul abuziv al clauzelor prevăzute la art. 5.2 și 5.3 din contractul de credit, nu… Citește mai multDespre efectele constatării caracterului abuziv al unor clauze contractuale

Codul Slugărnologic, cel mai nou banc cu avocați  

A încerca să faci pe avocatul avocaților înseamnă, din start, să-ți asumi roșii și ouă în parbriz. Întâi, pe acelea aruncate de pietonii care-și culeg informațiile despre avocați din bancurile cu rechini venali și lacomi. Pe urmă, pe cele zvârlite de formatorii de inteligente și alese opinii care trec zebra cu Caragiale sub ochelari și te împroașcă, pe loc, cu citate, atent alese, despre pretins deșănțata castă a avocaților interbelici. Ori a formatorilor de inteligență care susțin (chiar în fața… Citește mai multCodul Slugărnologic, cel mai nou banc cu avocați  

Etica, bioetica şi contractele

1. Ordinea publică este o condiţie negativă de valabilitate a contractului[1], fiind principala limită a efectelor contractului. O valoare similară o au bunele moravuri. Într-adevăr, atât conform fostului art. 5 din Codul civil de la 1864, cât şi conform art. 11 din actualul Cod civil, părţile nu pot “deroga” prin convenţia lor particulară de la normele care interesează ordinea publică sau de la bunele moravuri. Din dispoziţiile relative la buna credinţă, din art. 14 alin. (1) C. civ, rezultă că… Citește mai multEtica, bioetica şi contractele

De iustitia et de iure sau despre nevoia reabilitării ideii de drept

Trăim într-o lume mai juridicizată ca oricând, dar mai străină de spiritul autentic al dreptului, ca niciodată! S-a creat și parcă se extinde implacabil un univers hiperformatat, hipernormativ, hiperierarhizat, al conformității și normativizării, care provoacă teamă individului și funcționează după o logică cvasimilitară. El cuprinde și domină deja zone importante ale societății, precum cea a întreprinderilor, administrației, sănătății, educației, culturii și științei instituționalizate… în litera și, mai ales, în spiritul datului său. Sistemul „normativist”, spune dreptul, decide a priori cine… Citește mai mult<em>De iustitia et de iure</em> sau despre nevoia reabilitării ideii de drept

Ziua Justiției 2017

„Ziua Justiției – 2017” se sărbătorește sub vremuri în care provocările la care este supusă Justiția au dobândit un caracter de permanență și provin din cele mai neașteptate surse. Este nerezonabil să credem că într-un anumit termen vor fi rezolvate toate problemele și cei care servesc justiția (magistrați, grefieri, personal de specialitate și personalul auxiliar din justiție), inclusiv profesiile conexe acesteia (avocați, notari publici, executori judecătorești, experți, traducători, interpreți etc.) își pot vedea de treabă liniștiți! Într-o lume în care… Citește mai multZiua Justiției 2017

Pentru o intrare în normalitate a reglementării juridice privind activitatea economică (comercială), pentru salvgardarea prestigiului României în Uniunea Europeană şi în lume

1. În anul 1990, printr-un joc al destinului, România avea premisele juridice necesare trecerii de la economia planificată la economia de piață liberă. La acea dată, erau în vigoare reglementările juridice fundamentale ale raporturilor juridice de drept privat: Codul civil din 1864, pentru raporturile juridice civile, și Codul comercial din 1887, pentru raporturile juridice comerciale dintre comercianți. Aceste reglementări, completate cu noile acte normative adoptate (Legea nr. 15/1990 privind reorganizarea unităților economice ca regii autonome și societăți comerciale; Legea nr…. Citește mai multPentru o intrare în normalitate a reglementării juridice privind activitatea economică (comercială), pentru salvgardarea prestigiului României în Uniunea Europeană şi în lume

Despre metamorfoza supra-realistă a unui concept. Nominalismul monetar

1. Creanta baneasca se stinge, in mod natural, prin remiterea de catre debitor a sumei de bani datorate[1]. Acesta este liberat de datoria baneasca daca remite creditorului suma nominala datorata (art. 1488 alin. 1 si art. 2158 alin. 1 C. civ.). In cazul imprumutului de consumatie, daca imprumutul poarta asupra unei sume de bani, imprumutatul nu este tinut sa inapoieze decat suma nominala primita, oricare ar fi variatia valorii acesteia, daca partile nu au convenit altfel (art. 2164 alin. 2… Citește mai multDespre metamorfoza supra-realistă a unui concept. Nominalismul monetar