Plagiatul, plagiomania și deontologia

Original este numai Dumnezeu, a spus Petre Țuțea. Și e greu să-l contrazici pe filozoful căruia ideile i se înșirau în cuvintele care veneau de la sine, fără poticneli, fără niciun efort, frumoase și limpezi. Și pe care le rostea cu candoare și cu un soi de mirare de el însuși ca un copil. Viorel Mihai Ciobanu îl contrazice pe filozoful căruia i s-a alăturat în nemurire pentru că el a fost original în tot ce a scris și în… Citește mai multPlagiatul, plagiomania și deontologia

Revistele juridice ale barourilor

Gheorghe FLOREA

Între «imprevizibilitatea» aplicării normei juridice şi certitudinea apărării Revistele de specialitate juridică ale Barourilor şi nevoia de informare continuă a avocatului Apărarea caută, de regulă, certitudini şi răspunsuri. Adesea, certitudinea apărării este o iluzie, iar găsirea unui răspuns unic la o problemă de drept nu este hărăzită, prin destin, judecăţii. Judecata, ca operă de interpretare şi aplicare a dreptului, se face tot mai des aici şi acum şi, inexorabil, încorporează atitudini, preconcepţii, experienţe personale sau precedente – subiectiv cunoscut şi selectate… Citește mai multRevistele juridice ale barourilor

Lorzii și Europa continentală

Valent

Una dintre temele zilei rămîne chestiunea posibilei ieșiri a Marii Britanii din Uniunea Europeană. Mi-am propus să scriu cîte ceva despre un subiect mai puțin cunoscut la noi și, după știința mea, deloc comentat, despre distanța pe care britanicii au luat-o vis-à-vis de celălalt bloc normativ european, despre rezerva lor față de jurisprudența Curții europene a drepturilor omului. Judecătorii britanici au exprimat de-a lungul timpului o mefiență constantă față de Curtea de la Strasbourg. Mefiența judecătorilor acompania reproșurile politicienilor la… Citește mai multLorzii și Europa continentală

O continuare a tradiţiilor şi o ilustrare a modernităţii şi deschiderii internaţionale a ştiinţei juridice româneşti

Alina Matei: În perioada 18-20 mai 2016 se vor desfăşura, la Bucureşti, lucrările celei de a doua conferinţe mondiale a Asociaţiei Internaţionale de Drept Penal (A.I.D.P.), care va avea ca temă ”Protecţia mediului prin dreptul penal.” Organizată în colaborare cu Institutul de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române (I.C.J.), Universitatea Ecologică din Bucureşti (U.E.B.) şi Asociaţia Română de Ştiinţe Penale (A.R.S.P.), reuniunea se înscrie printre cele mai ample şi mai reprezentative manifestări ştiinţifice juridice organizate în România. După… Citește mai multO continuare a tradiţiilor şi o ilustrare a modernităţii şi deschiderii internaţionale a ştiinţei juridice româneşti

Tableta unui jurist care nu face politică: Consecinţele necunoaşterii legii

Domnul Valeriu Zgonea. Nu îl cunosc şi, în general, singurul sentiment pe care ni-l trezeşte este indiferenţa. Totuşi, uneori, suficienţa sa, superficialitatea sa, şmecheria cu care doreşte să inducă în eroare ne deranjează şi ne obligă să reacţionăm. Reamintim afirmaţia nefericită că a fost coleg cu Mihai Viteazul, ceea ce constituie până la urmă o blasfemie, ideea trăsnită de a cheltui inutil o sumă mare din banii publici pentru dărâmarea zidului ce înconjoară Palatul Parlamentului (Tableta unui amator: Din prea… Citește mai multTableta unui jurist care nu face politică: Consecinţele necunoaşterii legii

Destinul îți oferă șansa pe care nu trebuie să o ratezi. Mai trebuie o muncă perseverentă și o trăire curată, iar șansa devine un vis împlinit

Alina Matei: Mulțumesc, stimate domnule profesor, pentru că ați acceptat să acordați un interviu pentru cititorii JURIDICE.ro. Povestiți-ne, vă rugăm, care era percepția societății asupra facultăților de drept atunci când ați decis să urmați cursurile Facultății de Drept a Universității din București. Și ce v-a determinat pe dumneavoastră să studiați Dreptul? Stanciu Cărpenaru: În anii ’50, când eu am decis să urmez dreptul, percepția societății asupra facultăților de drept era destul de reticentă, ca să nu spun nefavorabilă. Mentalitățile asupra… Citește mai multDestinul îți oferă șansa pe care nu trebuie să o ratezi. Mai trebuie o muncă perseverentă și o trăire curată, iar șansa devine un vis împlinit

Memoria stradală a istoriei noastre – Mihai Eminescu

Paralela cu Bd. Dacia, Str. M. Eminescu strabate sectorul 2 (aproape 90%) si sectorul 1 (intre Str. Polona si Calea Dorobanti). Pe tot parcursul ei, pana la iesirea in Calea Mosilor, am identificat, cu ceva ani in urma, 10 placute pe care erau inscrise aceleasi frumoase cuvinte: “Str. Mihai Eminescu – poet national”. Cu ceva timp in urma, insa, au aparut alte placute, dar cu un text suparator: “Str. M. Eminescu – poet roman” (?!!). Credeam ca se terminase cu mizeria aruncata… Citește mai multMemoria stradală a istoriei noastre – Mihai Eminescu

Tendințe jurisprudențiale în materia răspunderii penale a persoanei juridice 

I. Considerații preliminare După reglementarea legală a răspunderii penale a persoanei juridice, prin dispozițiile art. 19 ind. 1 din Codul penal din 1969[1], parchetele și instanțele judecătorești au fost, timp de câțiva ani, reticente față de această inovație juridică, dar apoi, treptat treptat, în practica judiciară au fost pronunțate mai multe hotărâri prin care a fost reținută răspunderea penală a unor persoane juridice[2]. Analizând aceste soluții jurisprudențiale se observă că s-au conturat două tendințe: într-o primă etapă, în mod firesc, dată… Citește mai multTendințe jurisprudențiale în materia răspunderii penale a persoanei juridice 

Ce rol pentru știința dreptului şi ce loc pentru jurişti în spaţiul academic?

Academia Română (1866-2016) La 1 aprilie a.c. se împlinesc 150 de ani de la formarea, prin înalt decret al Locotenenţei Domneşti a Societăţii Literare Române, devenită în 1867 Societatea Academică Română şi transformată prin legea din 24 martie 1879, în „institut naţional”, sub denumirea de Academia Română. Dincolo de semnificaţiile generale ale aniversării unui atare act de importanţă naţională, este ocazia să ne întrebăm şi asupra rolului şi statutului acordate ştiinţelor juridice şi locului conferit spre consacrare reprezentanţilor acestora în… Citește mai multCe <i>rol</i> pentru știința dreptului şi ce <i>loc</i> pentru jurişti în spaţiul academic?

…Et unam scientiam! – Două legislaţii statale, o ştiinţă a dreptului!

Iniţiativa semnării primului Acord de conlucrare între institutele de cercetări juridice ale academiilor naţionale de la București şi Chişinău, însoţită de lansarea unei lucrări privind Constituţiile statelor lumii, datorate unui distins jurist basarabean, în contextul în care spiritualitatea românească de pretutindeni aniversează 150 de ani de la formarea, la 1 aprilie 1866 a Societăţii Literare Române, devenită în 1867 Societatea Academică Română şi transformată la 1879 în „institut naţional” sub denumirea de Academia Română, reprezintă semnele cardinale care ne conduc… Citește mai mult…Et unam scientiam! – Două legislaţii statale, o ştiinţă a dreptului!