160 de ani de istorie sacră

Motto: Legislaţia umană nu dobândeşte caracter de lege decât în măsura în care se conformează dreptei raţiuni; de aici se vede că ea îşi are puterea de la legea veşnică. În măsura în care ea s-ar îndepărta de raţiune, ar trebui declarată nedreaptă, căci nu ar corespunde noţiunii de lege; ar fi mai degrabă o formă de violenţă. La fel și actul judecății. (Sfântul Toma de Aquino – Summa theologiae) Ne găsim la ceas aniversar în fața celor care împreună formează corpul… Citește mai mult160 de ani de istorie sacră

O instituție fundamentală a economiei de piață românești: Camera de Comerț și Industrie a României

1. Istoria Camerei de Comerț și Industrie a României începe încă din secolul al XIX-lea, când primul domnitor al Principatelor Unite, Alexandru Ioan Cuza, o înființează prin Decret Domnesc. Instituția modernă care a luat naștere a contribuit în mod substanțial la edificarea și consolidarea noului stat românesc, în special prin conectarea Principatelor Române la sistemul economic capitalist occidental, devenit, în a doua jumătate a secolului XIX, modelul politic, economic și cultural al României. Pe parcursul a mai mult de un… Citește mai multO instituție fundamentală a economiei de piață românești: Camera de Comerț și Industrie a României

Codul civil și punțile transatlantice

Radu Rizoiu

Am aflat chiar acum, înainte să încep să vă vorbesc, de la domnul Decan Baias, că am fost invitat să vorbesc la această lansare pentru a găsi erorile din traducere. Același lucru l-a spus și domnul Decan Dincă prin prefigurarea unei critici dure a traducerii de față. Adică sunt aici pe post de surogat al domnului Profesor Marian Nicolae. Și ca orice surogat (vă mai amintiți „nechezolul” din anii ’80 care ține aloc de cafea?) nu voi putea înlocui originalul…. Citește mai multCodul civil și punțile transatlantice

Despre rostul și rolul justiției într-o lume în mișcare sau (posibile) gânduri la o aniversare

Dintotdeauna în istoria societății justiția, deopotrivă ca valoare și instituție (statală), a avut un rost bine definit și a jucat un rol major în organizarea și desfășurarea raporturilor – individuale și colective – interumane. Astăzi, în vâltoarea (de)mondializării, sub impactul crizelor globale și în contextul reașezărilor europene și internaționale, problemele sale dobândesc noi dimensiuni și semnificații așa încât fac obiectul unor dezbateri profunde și aprinse, precum cele din ultima perioadă, aferente tensiunilor intervenite între jurisdicțiile europene și cele interne –… Citește mai multDespre rostul și rolul justiției într-o lume în mișcare sau (posibile) gânduri la o aniversare

Limbajul, Teoria, Legea și Forul

Domnule Rector, doamnelor și domnilor profesori, distinși profesioniști ai dreptului, Trebuie să dau dovadă de fair-play și să spun cinstit că nu am velități de teoretician al dreptului penal, nu am profesat pe domeniul acesta al științei juridice decât accidental și sporadic, deși acum, după ce am reluat o serie de lecturi care privesc viața și activitatea, cercetarea și opțiunile intelectuale ale lui Vespasian Pella, am o melancolică remușcare și resimt parcă acea tinerească convulsiune de a cuprinde totul, de… Citește mai multLimbajul, Teoria, Legea și Forul

Rațiuni care impun reforma Codului civil (X)

« Partea a IX-a I. Modalitățile obligațiilor A. Dispoziții generale Art. 1396. Categorii de obligații. Obligațiile pot fi pure și simple, obligații simple sau afectate de modalități. Obligațiile pure și simple nu sunt susceptibile de modalități. Art. 1397. Obligațiile simple. (1) Obligația simplă nu este afectată de termen sau condiție și poate fi executată imediat, din proprie inițiativă sau la cererea creditorului. (2) Obligația este simplă, iar nu condițională, dacă eficacitatea sau desființarea ei depinde de un eveniment care, fără… Citește mai multRațiuni care impun reforma Codului civil (X)

Libertatea de exprimare între tirani, manipulatori, naivi, mizantropi și echidistanți

Prokopi Gîngavul – personaj din Istoria insulei de Evgheni Vodolazkin (Humanitas, 2021) – a scris două cronici, una oficială, alta secretă, în care relatează faptele prințului Justin și ale soției sale, Glikeria. În prima cronică, encomiastică, Justin este „preanobil“ și „preacucernic”, iar cronicarului nu-i „ajunge priceperea pentru a descrie bunătatea și înțelepciunea” prințului; Glikeria este „soție devotată”, „recipient al neprihănirii”, „făclie a omeniei”. În cronica secretă, Justin devine „soț infidel, prost, șperțar și uzurpator”, iar Glikeria apare ca „tîrfă fără… Citește mai multLibertatea de exprimare între tirani, manipulatori, naivi, mizantropi și echidistanți

Noi provocări ale dialogului jurisprudență-doctrină în cadrul constituționalismului contemporan

Survenită în atmosfera tensionată generată pe fundalul unor atitudini contradictorii în dialogul jurisdicțiilor, prevestitoare de criză profundă în sfera „statului de drept” la nivel unional-european, aniversarea a trei decenii de la constituirea și de funcționare a Curții Constituționale a României (CCR) [1992–2022] reprezintă prilejul, deopotrivă, al unui bilanț al evoluțiilor de până acum, de reflecție asupra rolului său în garantarea ordinii legale și a mijloacelor cuvenite de asigurare a îndeplinirii lui și, nu în ultimul rând, de prezență în proiectul… Citește mai multNoi provocări ale dialogului jurisprudență-doctrină în cadrul constituționalismului contemporan

All a penis is, is just a large clitoris

Nu, nu, vă rog să nu-mi săriți în cap: ideea de a o folosi în titlu îmi aparține, însă zicerea ritmată de mai sus nu-i a mea. Este a unui faimos medic calificat în „vaginoplastii”, care a participat recent la o conferință „de specialitate” organizată de Duke University și-a aplaudat „fluiditatea genurilor”[1]. Este o definiție care mă duce cu gândul – printre alte blasfemii și meditații impure – la soarta limbajului, a dreptului și a dreptății în epoca zbuciumată ale… Citește mai multAll a penis is, is just a large clitoris

Enciclopedia Juridică Română (EJR) – vol. II și III (literele D – Î). Un veritabil „tratat” de cultură juridică generală

Când în urmă cu șapte ani împărtășeam (oficial) ideea profesorului Iosif. R. Urs, președintele Universității „Titu Maiorescu” din București, de a iniția împreună elaborarea și publicarea Enciclopediei Juridice Române (EJR), o amplă lucrare de tip dicționar care să expună într-o formulă specială și unitară noțiunile și conceptele dreptului (român, unional-european și internațional) și, în același timp, Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române (ICJ sau Institutul) înțelegea să adauge emblema sa academică acestui mai puțin obișnuit, prin amploarea sa, proiect,… Citește mai multEnciclopedia Juridică Română (EJR) – vol. II și III (literele D – Î). Un veritabil „tratat” de cultură juridică generală