O lectură constituțională, dincoace și dincolo de Legea dării în plată

Atât prin soluțiile adoptate, cât și prin motivarea acestora, Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016 a Curții Constituționale[1] constituie o nouă lectură – obligatorie – a Legii dării în plată[2]. Intervenția instanței de contencios-constituțional a fost necesară pentru a da acestui act normativ un înțeles în acord cu Legea fundamentală. Decizia menționată și întreaga dezbatere care a precedat-o în literatura de specialitate[3] îndreptățesc optimismul privind ”forța comunității juridice din România de a corecta un abuz legislativ, apărând rațiunea de… Citește mai multO lectură constituțională, dincoace și dincolo de Legea dării în plată

Abuzul în serviciu după publicarea în Monitorul Oficial a Deciziei Curții Constituționale nr. 405/2016

1. Aspecte introductive În acest articol vom examina consecințele Deciziei Curții Constituționale nr. 405/2016 asupra cauzelor (proceselor) penale pendinte (aflate pe rolul organelor judiciare) și a celor soluționate în mod definitiv[1]. Prin Decizia nr. 405/2016, Curtea Constituțională a statuat că: dispoziţiile art. 246 din Codul penal din 1969 şi ale art. 297 alin. (1) din Codul penal (este vorba despre abuzul în serviciu – n.n.) sunt constituţionale în măsura în care prin sintagma <<îndeplineşte în mod defectuos>> din cuprinsul acestora… Citește mai multAbuzul în serviciu după publicarea în Monitorul Oficial a Deciziei Curții Constituționale nr. 405/2016

Creanțe și creditori în procedura insolvenței (II)

*A se vedea prima parte a articolului aici. 1.4. Creante bugetare Conform definitiei din Legea insolventei nr. 85/2014, creantele bugetare sunt impozitele, contributiile, taxele, amenzile si celelalte venituri bugetare, inclusiv accesoriile acestora. Se observa ca, in intelesul Legii insolventei, conceptul de creanta are un caracter unilateral si restrans, intrucat se are in vedere nu legatura de drept dintre creditor si debitor, ci numai latura a activa a acestei legaturi, si nu orice fel de creanta, ci numai creanta baneasca a statului… Citește mai multCreanțe și creditori în procedura insolvenței (II)

Viorel Mihai Ciobanu – Esențial!

Într-o tabletă de amator scrisă din prea plin[1] și publicată pe JURIDICE ESSENTIALS, profesorul Viorel Mihai Ciobanu ne-a restituit o superbă zicere a lui Nicolae Titulescu: „Și chiar de nu voi fi un far, ci o candelă, ajunge. Și chiar dacă nu voi fi nici candelă, tot ajunge, fiindcă m-am străduit să aprind lumina.” Andrei Săvescu a fost studentul profesorului Viorel Mihai Ciobanu. L-a admirat, l-a prețuit mult și l-a găzduit ori de câte ori profesorul Ciobanu i-a dat prilejul să… Citește mai multViorel Mihai Ciobanu – Esențial!

Marian Nicolae despre fascinația dreptului civil

Alina Matei: Mulțumesc, stimate domnule Profesor Marian Nicolae, pentru că aţi acceptat să acordaţi un interviu cititorilor JURIDICE.ro. Aţi urmat un liceu cu profil umanist. La olimpiade aţi fost? Marian Nicolae: Mulțumesc și eu pentru această invitație neașteptată. Este primul meu interviu în adevăratul sens al cuvântului. Și, dacă vă amintiți, când am vorbit prima dată de acest lucru, în vara trecută, cred, am fost destul de rezervat, dacă nu chiar ostil acestei onorante propuneri. Adevărul este că nu-mi plac… Citește mai multMarian Nicolae despre fascinația dreptului civil

Mircea Djuvara, un mod de folosință

Valent

În vara anului trecut, revista Dreptul publica, cu titlu de ”restituire”, un articol din anul 1938 al lui M. Djuvara, Stat și etică. Restituirile privesc, cel puțin în intenție, texte mai importante ale unui autor. Sunt texte care, fie că au scăpat nemeritat atenției contemporanilor, iar restituirea este în cazul lor și o justă reparație, fie ar trebui reconsiderate, ținând cont de cursul pe care l-a luat cunoașterea în domeniu. Nu știu ce interes a provocat în epocă textul lui M…. Citește mai multMircea Djuvara, un mod de folosință

Creanțe și creditori în procedura insolvenței (I)

*A se vedea aici “Noul Cod al insolventei. Note. Corelatii. Explicatii” 1. Creante 1.1. Creante, obligatii si datorii Notiunile de creanta si obligatie sunt interdependente, definindu-se una prin alta sau, dupa caz, una ca specie, cealalta ca gen. Creanta reprezinta facultatea sau posibilitatea unei persoane de a cere altei persoane sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva. Obligatia reprezinta indatorirea unei persoane de a da, a face sau a nu face ceva ce o alta persoana are facultatea… Citește mai multCreanțe și creditori în procedura insolvenței (I)

Erori de exprimare în limbajul oficial constituțional: „Șeful statului”, „magistrații” și „serviciile secrete”, termeni absenți din Constituția României

1. Limbajul oficial practicat in media, in doctrina, dar, mai ales, in actele elaborate, potrivit competentei proprii, de CSM, MJ, ICCJ, asociatiile profesionale, include termeni sau expresii inadecvate ori inexistente in legea fundamentala, precum „seful statului”, indicandu-l pe presedintele Romaniei sau „magistrati” vizand global pe procurori, judecatori si magistratii asimilati ori „servicii secrete”, adica „Serviciul Roman de Informatii – SRI” si „Serviciul de Informatii externe – SIE”. Nu numai pentru acuratetea acestui limbaj oficial si concordanta deplina cu termenii si expresiile… Citește mai multErori de exprimare în limbajul oficial constituțional: „Șeful statului”, „magistrații” și „serviciile secrete”, termeni absenți din Constituția României

Mai există darea în plată forțată după Decizia Curții Constituționale nr. 623/2016?

1. A fi sau a nu fi? După aproape trei luni de la pronunțare, Curtea Constituțională ne-a oferit o motivare a Deciziei nr. 623/2016, în care consacră un spațiu extins teoriei impreviziunii sub imperiul vechiului Cod civil, atât sub aspectul condițiilor de admisibilitate, cât și al efectelor impreviziunii. Este, desigur, meritoriu efortul Curții Constituționale de a ne reaminti fundamentele și de a sistematiza principalele repere ale acestei teorii, explicate pe larg, astfel încât, lecturând decizia, uităm problemele puse în discuție… Citește mai multMai există darea în plată forțată după Decizia Curții Constituționale nr. 623/2016?

A X-a aniversare a aderării Bulgariei și României la Uniunea Europeană

Spațiul românesc s-a aflat de-a lungul istoriei mereu la limita marilor ansambluri politice și de civilizație. A fost o margine a Imperiului roman, o margine a Imperiului bizantin, apoi a Imperiului otoman. La începutul epocii moderne, exact în spațiul românesc se întâlneau trei mari imperii: otoman, habsburgic și rus. Și astăzi românii se găsesc la marginea Uniunii Europene, ca țară de frontieră a acesteia, dar, din fericire, în interiorul acestei mari organizații regionale. (cf. Lucian Boia, România, țară  de frontieră… Citește mai multA X-a aniversare a aderării Bulgariei și României la Uniunea Europeană