Valeriu Stoica: Spațiul juridic în care trăim este măsura libertății noastre

Andrei Săvescu: Stimate domnule Profesor, bună seara! Valeriu Stoica: Bună seara! Andrei Săvescu: Mă bucur să vă revăd, și nu numai că mă bucur, sunt și onorat că sunt în seara aceasta frumoasă de iarnă la dumneavoastră, sunt onorat și că îmi acordați răgaz din timpul dumneavoastră, fiindcă este cea mai rigidă resursă – timpul, nu-i așa? Și vă mulțumesc pentru că v-ați răpit din timpul dumneavoastră să stați de vorbă cu mine pentru comunitatea JURIDICE.ro, deși v-am prevenit că… Citește mai multValeriu Stoica: Spațiul juridic în care trăim este măsura libertății noastre

Profesorul Viorel Mihai Ciobanu la 65 de ani

„Cunoaşterea e mândră cu câte-a învăţat Înţelepciunea ştie câte mai sunt de-aflat” [William Cooper (1731 – 1800)] Andrei Săvescu: Vă mulţumim, domnule Profesor, pentru că aţi acceptat să acordaţi un interviu pentru utilizatorii JURIDICE.ro chiar la aniversarea dumneavoastră. Viorel Mihai Ciobanu: Eu vă mulţumesc pentru că v-aţi amintit de acest moment. Într-adevăr, m-am născut la Huedin, judeţul Cluj, la 10 decembrie 1950, deci împlinesc 65 de ani. Nu ştiu dacă este vorba de destin dar literalmente m-am născut în curtea… Citește mai multProfesorul Viorel Mihai Ciobanu la 65 de ani

La cécité d’Argus. Comment lire la leçon de la non-reformée juridiction européenne à 100 yeux?

Motto: Justitia suum cuique tribuit Nous appelons ”architecture judiciaire” le plan d’ensemble et de détail d’une structure institutionnelle au sein d’une société donnée. L’architecture judiciaire est une sous-espèce de ”l’architecture constitutionnelle”[1], bien sûr, dans ce cas, européenne, de type fédéral[2]. Ses ”architectes” ont été et continuent de l’être les juges, les sages juges, les illustres inconnus et les voix discrètes du destin européen de Luxembourg. La façon dont a été imaginée l’architecture judiciaire détermine des rôles, des tendances et des… Citește mai multLa cécité d’Argus. Comment lire la leçon de la non-reformée juridiction européenne à 100 yeux?

Andrei Rădulescu în cultura juridică românească

La 28 noiembrie 2015, se împlinesc 135 de ani de la naşterea (în comuna Chiojdeanca, judeţul Prahova) profesorului universitar (mai întâi, ca suplinitor, la Catedra de istorie a dreptului românesc a Facultăţii de Drept din Bucureşti, între 1915 şi 1919, şi apoi la Catedra de drept a Academiei Comerciale din Bucureşti), magistratului (numit, în 1907, ca supleant la Tribunalul Argeș, a parcurs toate treptele carierei în magistratură, până la prima demnitate în justiţia ţării, respectiv cea de Prim-Preşedinte al Înaltei… Citește mai multAndrei Rădulescu în cultura juridică românească

Dreptul natural – zidul crenelat al conştiinţei civice a lui Corneliu Coposu

Motto: Bona causa nullum judicem verebitur Motto: Justitia rectum utili praeponere suadet (”Dreptatea ne îndeamnă să punem mai presus de util ceea ce este drept”)[1]  N-am scris de multe ori despre eroi. De fiecare dată mi se pare a fi o grea încercare pentru mine. De această dată, o fac în speranţa că, tratând doar o parte din multiplele faţete ale personalităţii lui Corneliu Coposu, voi evita spiritul pur apologetic, encomiastic, dar şi vacuitatea mesajului. Nouă, românilor, ne sunt binecunoscute… Citește mai multDreptul natural – zidul crenelat al conştiinţei civice a lui Corneliu Coposu

Despre rostul şi menirea Academiei de Ştiinţe Juridice din România

După îndelungi ezitări şi căutări, în ciuda piedicilor, contestărilor şi invidiilor obtuze, dispunând de o Lege de înfiinţare (Legea nr. 139 din 10 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 412 din 11 iunie 2015) şi un Statut de organizare şi funcţionare (publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 771 din 15 octombrie 2015), Academia de Ştiinţe Juridice din România (A.Ş.J.R.) a intrat în faza finală a constituirii sale. Una la fel de dificilă… Citește mai multDespre rostul şi menirea Academiei de Ştiinţe Juridice din România

Starea actuală a dreptului maritim român după intrarea în vigoare a NCC și a NCPC

I. Retrospectiva si reabilitarea dreptului maritim roman[1], dupa anul 1989 1. In luna iulie 1999 a aparut primul numar al Revistei romane de drept maritim (DMR), fiind primit cu disponibilitate si incredere de magistrati, de alte categorii de juristi si specialisti din domeniul maritim[2]. Aceasta prima publicatie de drept maritim din tara noastra a fost precedata de Buletinul Navigatiei Civile, editat in anii 1980‑1986, si, mai aproape, de Bule­tinul jurisprudentei maritime, 1998, Editura Ex Ponto Constanta, care, in „peisa­jul publicisticii juridice… Citește mai multStarea actuală a dreptului maritim român după intrarea în vigoare a NCC și a NCPC

Repere legislative și jurisprudențiale privind votul prin corespondență

Autori: prof. univ. dr. Tudorel TOADER, lector univ. dr. Marieta SAFTA Din examinarea reglementărilor în materie, se constată că această modalitate de votare se referă, în esență, la transmiterea votului prin poștă, fie direct la autoritatea electorală corespunzătoare din circumscripția electorală a alegătorului din țara de origine, fie la ambasada sau consulatul țării care are jurisdicție asupra alegătorului. De regulă, buletinul de vot este transmis alegătorului prin poștă, împreună cu un plic interior și unul exterior. Buletinul de vot completat… Citește mai multRepere legislative și jurisprudențiale privind votul prin corespondență

Domeniul de aplicare al procedurii privitoare la înscrierea drepturilor dobândite în temeiul uzucapiunii (art. 1050-1053 C. proc. civ.)

I. Precizări prealabile În practica judiciară au fost pronunțate soluții contradictorii cu privire la domeniul de aplicare al procedurii speciale reglementate în Codul de procedură civilă actual, în art. 1050-1053. Potrivit unei prime soluții, această procedură este aplicabilă nu numai cererilor prin care se invocă uzucapiunea extratabulară, pe temeiul art. 930 C. civ., ci și cererilor prin care se invocă uzucapiunea întemeiată pe dispozițiile Codului civil din 1864 sau pe dispozițiile Decretului-lege nr. 115/1938[1]. În sens contrar[2], s-a hotărât că… Citește mai multDomeniul de aplicare al procedurii privitoare la înscrierea drepturilor dobândite în temeiul uzucapiunii (art. 1050-1053 C. proc. civ.)

Litanii pe altarul drepturilor omului

Trăim vremuri din ce în ce mai tulburi, inclusiv din perspectiva raporturilor dintre stat și cetățenii lui, iar prognozele lui Orwell privitoare la totalitarismul de tip nou devin din ce în ce mai credibile și mai neliniștitoare deopotrivă. Sunt motivele pentru care orice veste care vine să contrazică asemenea predicții (ori măcar să amâne confirmarea lor) merită salutată cu salve de speranță. Relativ recent, de exemplu, Consiliul Barourilor Europene a anunțat ca a câștigat (în prima instanță) un litigiu in… Citește mai multLitanii pe altarul drepturilor omului