Ziua Europeană a Avocaților sărbătorește rolul esențial al avocaților în sistemul judiciar și contribuția lor la protecția statului de drept

Astăzi, 25 octombrie 2019, sărbătorim Ziua Europeană a Avocaților, concepută de Consiliul Barourilor Europene (CCBE) ca un prilej pentru a dezbate cele mai importante probleme privind profesia de avocat, atât în plan European, cât și național. În general, Ziua Europeană a Avocaților sărbătorește rolul esențial al avocaților în sistemul judiciar și contribuția lor la protecția statului de drept. Or, când vorbim de stat de drept, vorbim de acces la justiție al oricărui cetățean, indiferent de situația materială sau de statutul… Citește mai multZiua Europeană a Avocaților sărbătorește rolul esențial al avocaților în sistemul judiciar și contribuția lor la protecția statului de drept

Posibile consecințe penale ale operațiunilor cu monede virtuale

Dacă ne uităm în legislația națională, constatăm că reglementarea trannzacțiilor cu monede vituale (criptomonede) lipsește cu desăvârșire, deși acest fenomen a avut în ultimii zece ani o dezvoltare extraordinară și face necesară o disciplinare. Se apreciază că, în prezent, există peste 2000 de monede virtuale, iar cifra afacerilor cu aceste instrumente de plată se situează undeva între 500-1000 de miliarde de dolari SUA. Sunt cifre importante, care au atras atenția forurilor de reglementare și așa au început să apară primele… Citește mai multPosibile consecințe penale ale operațiunilor cu monede virtuale

O fantomă bântuie Noul Cod civil: Acțiunea ipotecară

Welcome to where time stands still No one leaves and no one will (…) Sleep my friend and you will see That dream is my reality (…) Build my fear of what’s out there Cannot breathe the open air Whisper things into my brain Assuring me that I’m insane[1] Introducere. Acțiunea ipotecară a reprezentat unul din copiii teribili ai dreptului roman (post)clasic. Știm că Marcianus i-a dedicat cel puțin un tratat[2], iar Justinian a construit o întreagă carte (cartea XX)… Citește mai multO fantomă bântuie Noul Cod civil: Acțiunea ipotecară

Care este viitorul corupției în România?

1. Pentru a avea în vizor întreaga paletă a situațiilor care pot apărea pe glob, dacă ne uităm pe statistici, constatăm că Danemarca este cea mai incoruptibilă țară, apoi Finlanda, Japonia etc. Infracțiunea sau corupția, ca specie de infracțiune, ține de imperfecțiunea umană. Câtă vreme omul este o ființă imperfectă, este absolut sigur că vor exista și fapte antisociale. Dacă se va întâmpla și la noi, dă Doamne, așa cum se întâmplă în acele țări care stau foarte bine din… Citește mai multCare este viitorul corupției în România?

Tranzacțiile suspecte. De la intuiție la pedepsire

1. Am avut surpriza să constat că, spre deosebire de reglementarea anterioară, care era mai simplă și mai suplă, în care aveam o definiție relativ clară…, noua lege a renunțat la o definiție a tranzacțiilor suspecte și pornește de la unitățile raportoare spre tipologiile operațiunilor… Toate aceste unități raportoare au mai multe obligații, dar una dintre cele mai importante este aceea de a raporta tranzacțiile suspecte prevăzute la art. 6 din Legea nr. 129/2019. 2. Exprimarea legiuitorului este, însă, una… Citește mai multTranzacțiile suspecte. De la intuiție la pedepsire

Cum aflăm cine este „beneficiarul real”?

1. Legea nr. 129/2019 reglementează o adevărată birocrație, care este evidentă, fără a urmări să o critic. Cineva spunea că atunci când vrei să îndepărtezi o persoană de consecințele faptelor sale folosește-te de birocrație. Mie mi se pare că aceste registre – registrul central organizat la nivelul ONRC, registrul central organizat la nivelul Ministerului Justiției și registrul central organizat la nivelul ANAF – când se vor implementa pot crea aparențe înșelătoare, mult mai înșelătoare decât realitatea pură. Nu cumva discutăm… Citește mai multCum aflăm cine este „beneficiarul real”?

Reguli, putere și imagini în societate. O replică pentru colegii mei Radu Rizoiu și Florentin Țuca

Am urmărit cu plăcere dezbaterea interesantă și plină de vervă dintre Radu Rizoiu și Florentin Țuca, de la finalul acestei veri, găzduită de JURIDICE.ro[1]. M-am bucurat, în primul rând, că doi juriști de anvergură abordează chestiuni care, deși au legătură cu dreptul, sunt departe de „tehnicalitățile” cu care ne-am obișnuit în discuțiile profesionale. Mi-a plăcut, apoi, faptul că doi juriști își asumă o dezbatere ca intelectuali publici, o „meserie” relativ rară la noi și rezervată până acum mai degrabă scriitorilor,… Citește mai multReguli, putere și imagini în societate. O replică pentru colegii mei Radu Rizoiu și Florentin Țuca

Iubirea în căsătorie și familie și… în afara ei

Delicată, interpretabilă, cu zeci sau sute de fațete, abordarea noțiunii de iubire înseamnă și asumarea unui risc. Dacă se întâmplă ca uneori să afirm într-o manieră autoritară și ușor dogmatică ideile mele despre iubire, fac aceasta, mai curând, de dragul limpezimii, decât din dorința de a mă erija într-un vizionar sau un oracol. Gândurile mele de astăzi, ușor disparate, sunt către o invitație la a reflecta asupra felului în care percepem iubirea și în care alegem să răspundem la dinamica… Citește mai multIubirea în căsătorie și familie și… în afara ei

“Ecologia dreptului” și “Dreptul viu” astăzi

Un mare spirit juridic al locului, al Cernăuțiului universitar în special – sub ale cărui auspicii academice rostim astăzi, 27 septembrie 2019, cuvintele ce urmează –, l-am numit astfel pe Eugen Ehrlich (1861–1922), considera că, indiscutabil, centrul de greutate al dreptului rezidă în societatea însăși, iar principalele calități cerute și prețuite la un jurisconsult ar trebui să fie „ochii care văd și urechile care aud”, ceea ce ar fi impus și schimbarea radicală a reperelor și obiectivelor învățării dreptului și… Citește mai mult“Ecologia dreptului” și “Dreptul viu” astăzi

Măsurile asiguratorii în procesul penal (II). Contestare. Durată. Efecte

» Măsurile asigurătorii în procesul penal (I) 1. Contestarea măsurii asigurătorii 1.1. Aspecte comune Calea de atac specifică în domeniul măsurilor asigurătorii este contestația, care urmează regulile statornicite prin art. 250 și art. 2501 Cod procedură penală (acest din urmă articol fiind introdus prin O.U.G. nr.18/2016), completate, în mod corespunzător, cu dreptul comun în materia contestației penale – adică dispozițiile art. 4251 Cod procedură penală. Acest act normativ permite atât contestarea luării măsurii asigurătorii, cât și a modului de aducere la… Citește mai multMăsurile asiguratorii în procesul penal (II). Contestare. Durată. Efecte