Corupția judiciară în Statele membre ale Consiliului Europei. Principalele instrumente juridice internaționale în materie. Opinia Comisiei de la Veneția privind răspunderea penală a judecătorilor din 11.03.2017

* Notă: Text rezultat din selecția și prelucrarea materialului preluat din Raportul Comisiei pentru Eficacitatea Justiției (CEPEJ) a Consiliului Europei (CE) privind Starea justiției în Europa I. Principalele instrumente juridice internaționale în materie 1. Rezoluţia din 6.12.2009 – Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei. Rezumat. 1.1. Expunerea de motive Corupţia judiciară ame­ninţă/subminează Statul de drept, favorizează impuni­tatea, antrenează inechitatea proceselor şi lupta cea mai dificilă contra corupţiei în general, fiind profund înrădăcinată în numeroase State membre ale CE. Este neplăcut a se constata… Citește mai multCorupția judiciară în Statele membre ale Consiliului Europei. Principalele instrumente juridice internaționale în materie. Opinia Comisiei de la Veneția privind răspunderea penală a judecătorilor din 11.03.2017

2030: un avocat din doi va fi un robot!

În timp ce, cu puțin timp în urmă, Law School de la Harvard anunța o posibilă „moarte” a profesiei de avocat pe motive de utilitarism exagerat și „tehnicitate” absolută, în condițiile în care facultatea devine o „școală profesională”, iar juristul, un tehnician care asigură asistență și mentenanță legală, iată că o lucrare de succes asupra inteligenței artificiale, publicată la sfârșitul lunii martie a.c. în Franța, adaugă o nouă profeție cutremurătoare: în 2030, un avocat din doi va fi robot! Într-adevăr,… Citește mai mult2030: un avocat din doi va fi un robot!

Legea nr. 17/2017: o falsă alarmă în mediul bancar

Autori: Prof. univ. dr. Marieta Avram, Cristian Daniel David Samoilă 1. Modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă (“Codul de procedură civilă”) prin OUG nr. 1/2016, în contextul cunoscut[1], a determinat, cum era firesc și necesar, și amendarea art. 641, în sensul eliminării din conținutul acestuia a dispozițiilor legale care se refereau la învestirea cu formulă executorie a titlurilor executorii nejurisdicționale[2], această formalitate redevenind[3] un element al încuviințării executării silite, astfel cum prevede art. 666 alin. (8) C. proc. civ.,… Citește mai multLegea nr. 17/2017: o falsă alarmă în mediul bancar

Pot fi aplicate dispozițiile privind legea penală mai favorabilă, prevăzute de art. 6 C. pen., în procedura contestației la executare, dacă instanța care a pronunțat hotărârea de condamnare rămasă definitivă a omis, în mod greșit, acest lucru?

Chestiune de drept[1] Subsemnatul Valerian Cioclei Profesor universitar doctor la Departamentul de Drept penal al Facultății de Drept a Universității din București La solicitarea I.C.C.J. Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală În cauza înregistrată sub nr. 620/1/2017 și În baza art. 476 alin. (10) raportat la art. 473 alin. (5) C.proc.pen. am formulat prezenta OPINIE JURIDICĂ Cu privire la următoarea chestiune de drept: „Dacă instituția aplicării legii penale mai favorabile reglementată de art. 6 Cod penal… Citește mai multPot fi aplicate dispozițiile privind legea penală mai favorabilă, prevăzute de art. 6 C. pen., în procedura contestației la executare, dacă instanța care a pronunțat hotărârea de condamnare rămasă definitivă a omis, în mod greșit, acest lucru?

Dreptul comun al contractelor nenumite

Sumar I. Preliminarii II. Sedes materiæ III. Dreptul comun aplicabil contractelor nenumite IV. Concluzii   I. PRELIMINARII 1. Datele problemei a) Precizări prealabile În temeiul principiului libertății contractuale, expresie a autonomiei private, persoanele fizice și persoanele juridice sunt libere să se autoguverneze încheind orice contracte și să determine conținutul acestora, în limitele impuse imperativ de lege, de ordinea publică și de bunele moravuri (art. 1.169 NCC). Se pot încheia nu numai contracte anume reglementate de lege (așa-numitele contracte „numite” sau „tipice”), ci… Citește mai multDreptul comun al contractelor nenumite

Analiza prima facie a principalelor modificări și completări aduse Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat

I. Preambul Vineri, 24 martie 2017, Preşedintele României a promulgat Legea privind modificarea şi completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat[1]. Adoptarea ultimelor modificări şi completări aduse Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat a fost o adevărată odisee. Mai mult și mai insistent ca niciodată în ultimii 27 de ani, în peisajul public autohton au fost exprimate puncte de vedere atât favorabile, cât şi opinii care vădesc adversitate faţă de unele dintre schimbările… Citește mai multAnaliza <em>prima facie</em> a principalelor modificări și completări aduse Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat

Jurisprudența selectivă a CEDO privitoare la interzicerea discriminării – art. 14 din Convenție și art. 1 din Protocolul nr. 12, cu referire specială la situația Rromilor în Europa

* Notă: Text reprodus din Fisa tematica a CEDO – site-ul www.ecfr.co – SUMAR –  1. Sediul materiei 2. Hotărârile și deciziile Curții 2.1. Publicarea unor afirmații antirrome în jurnale finanțate de statul turc 2.2. Pretinse sterilizări forțate al femeilor rrome 2.3. Obligația impusă rromilor/nomazilor de a părăsi terenul pe care își instalaseră caravanele 2.4. Anchetele poliției viciate în prejudecăți rasiale 2.5. Atacuri asupra satelor rrome și distrugerea de bunuri 2.6. Segregație rasială în școli 2.7. Validitatea căsătoriei rrome: refuzul de… Citește mai multJurisprudența selectivă a CEDO privitoare la interzicerea discriminării – art. 14 din Convenție și art. 1 din Protocolul nr. 12, cu referire specială la situația Rromilor în Europa

Accesul la justiție ca drum spre dreptate

Mai toate marile dicționare juridice specializate consacrate justiției debutează cu termenul acces la drept/acces la justiție, expresii considerate aproape sinonime. Iar în sensul cel mai larg și mai acceptat, acesta ar desemna imperativul consacrării și garantării pentru fiecare a posibilității de a face să i se recunoască și să i se respecte drepturile sale, la nevoie sesizând jurisdicțiile competente, apărând astfel ca o componentă esențială a statului de drept. Dincolo de o interpretare oarecum absolutizantă, potrivit cu care un atare… Citește mai multAccesul la justiție ca drum spre dreptate

De ce un Congres al avocaților cu tema “Avocatul și accesul la justiție”?

Mai mult ca niciodată, justiția a devenit subiectul de bază al emisiunilor de știri, punând în umbră chiar și politicul, care altădată era în centrul atenției. Procesele se derulează la TV, sub presiunea opiniei publice și, mai nou, conflictele între puterile statului au devenit „vedete”. Aproape tot anul trecut, avocatura a făcut breaking-news, fiind atacată din toate părțile. Iar la Curtea Constituțională au curs deciziile de sancționare a reglementărilor care încalcă accesul la justiție, dreptul la un proces echitabil și… Citește mai multDe ce un Congres al avocaților cu tema “Avocatul și accesul la justiție”?

Reforma justiției în statele Europei. Franța – un exemplu european de voință politică și de stat modern pentru reforma justiției. Legea din 18.11.2016 de modernizare a justiției pentru secolul XXI. Privire succintă

* Nota: A se vedea aici.  In aceasta perioada nefasta a democratiei noastre constitutionale, in care dezbaterile politice si cele publice sunt marcate de un amatorism vulgar, infatisat agresiv si de o impostura violenta, nestapanita, cu deosebire asupra temei majore de interes european, aceea a justitiei pentru oameni, inclusiv a justitiei penale pentru drepturile omului, libertatea si securitatea sa deplina, iata un anumit mod democratic, in acord cu exigentele secolului XXI, de a adopta si infaptui strategia de reforma pentru modernizarea… Citește mai multReforma justiției în statele Europei. Franța – un exemplu european de voință politică și de stat modern pentru reforma justiției. Legea din 18.11.2016 de modernizare a justiției pentru secolul XXI. Privire succintă