Baroul din Paris sub bănuiala de corupție și întrebările care își așteaptă dezlegarea

În ciuda caracterului său tradițional de „armistițiu” temporar (și parțial) pe câmpul de luptă al proceselor, vacanța judiciară estivală franceză 2017 pare a fi tulburată de un insolit conflict izbucnit în cadrul Baroului din Paris. Într-adevăr, după emoția creată de sinuciderea controversatului fost judecător de instrucție Jean-Michel Lambert (aflat la pensie și devenit autor de romane polițiste) în contextul reluării mediatice, și apoi oficiale, a anchetei asupra omorului copilului Gregory Villemin, în urmă cu 33 de ani (1984), și al… Citește mai multBaroul din Paris sub bănuiala de corupție și întrebările care își așteaptă dezlegarea

20 de ani de regim constituțional, legal și legitim al pensiilor de serviciu ale judecătorilor (1997-2017)

1. Privire succintă de principiu și de perspectivă. 1.1. Pensia de serviciu a judecătorilor și procurorilor a fost introdusă în art. 103 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, în anul 1997, dispozițiile legii fiind preluate în art. 82 și urm. din Legea nr. 303/2004, privind statutul judecătorilor și procurorilor, care prevăd expres: – Sfera beneficiarilor pensiei de serviciu; – Condițiile de vechime și de vârstă în funcția de magistrat; – Pensia anticipată; – Calculul pensiei raportat la 80% din… Citește mai mult20 de ani de regim constituțional, legal și legitim al pensiilor de serviciu ale judecătorilor (1997-2017)

Mihai Hotca: Un profesor practician poate să transmită cunoaștere mai facil dacă se izbește de realitatea oferită de cauzele în care lucrează

Alina Matei: Mulțumesc, stimate domnule profesor Mihai Hotca pentru că ați acceptat să acordați un interviu cititorilor J. Au trecut doi ani de la alegerea dumneavoastră de către colegii avocați în Consiliul Baroului București. Cum a fost această perioadă? Mihai Hotca: Înainte de a spune cum a fost perioada de 2 ani, scursă de la alegerea mea în Consiliul Baroului București, vreau să reamintesc cititorilor dumneavoastră și colegilor avocați ceea ce am promis, respectiv că voi pune toată priceperea mea… Citește mai multMihai Hotca: Un profesor practician poate să transmită cunoaștere mai facil dacă se izbește de realitatea oferită de cauzele în care lucrează

Reclama inteligentă și autoprotecție prin standarde și modele contractuale calitative

Ideea de standarde și modele contractuale este evocată de art. 1201-1203 C. civ., texte normative care reprezintă o recunoaștere a realității practice a utilizării pe scară largă a așa-numitelor „condiții generale de afaceri” și a contractelor de adeziune, preformulate, cocontractanții acestor emitenți de standarde și modele fiind deopotrivă consumatori și comercianți. Standardizarea contractuală poate atinge asemenea niveluri de stereotipie și notorietate încât să fie tranzacționate, ca atare, pe piețele reglementate de valori sau de mărfuri sau între creditorii financiari și colectorii de creanțe, sub… Citește mai multReclama <em>inteligentă</em> și autoprotecție prin standarde și modele contractuale calitative

Comunitatea juridică şi rolul său în cauza climatică. Exemplul francez şi retardul tradiţional românesc

În timp ce la noi mai întâlnim chiar jurişti cu pretenţii, dar încremeniţi în percepţia „meşteşugărească” a dreptului, care îşi exprimă îndoiala faţă de implicarea juristului în dezbaterea publică şi conceptualizarea juridică a problemelor ecologice, în frunte cu cele ale schimbărilor climatice, iată că, în ţările dezvoltate, are loc o masivă reconsiderare a rolului „comunităţii juridice” în promovarea şi soluţionarea unor atari problematici, esenţiale pentru civilizaţia umană. Un exemplu recent, în acest sens, l-a constituit Forumul asupra în punerii în… Citește mai multComunitatea juridică şi rolul său în cauza climatică. Exemplul francez şi retardul tradiţional românesc

Analiza deciziei Curții Constituționale nr. 369/2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei „precum şi în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv”. Sfârșitul epocii ,,pragului valoric” și speranțele într-o Curte de Casație unificatoare a jurisprudenței

A se vedea dezbaterea Un Leu? Un recurs Autori: prof. univ. dr. Traian Cornel BRICIU (coord.), conf. univ. dr. Claudiu Constantin DINU, lector univ. dr. Mirela STANCU, lector univ. dr. Gheorghe-Liviu ZIDARU Analiza deciziei Curții Constitutionale nr. 369/2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei „precum şi în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv”[1]. Sfârșitul epocii “pragului valoric” și speranțele ȋntr-o Curte de Casație unificatoare a jurisprudenței. I. Introducere. Curtea Constituțională s-a pronunțat… Citește mai multAnaliza deciziei Curții Constituționale nr. 369/2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei „precum şi în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv”. Sfârșitul epocii ,,pragului valoric” și speranțele într-o Curte de Casație unificatoare a jurisprudenței

Gheorghe Piperea: Eu militez pentru libertate şi echitate în economie şi în societate

Alina Matei: Mulţumesc, stimate domnule Profesor Gheorghe Piperea, pentru că aţi acceptat să acordaţi un interviu legat de numirea în calitate de consilier onorific al primului-ministru Mihai Tudose. V-a surprins numirea? Gheorghe Piperea: Mai mult decât numirea m-a surprins rapiditatea cu care s-au desfăşurat formalităţile. Alina Matei: Cum s-a întâmplat? V-a sunat primul-ministru? Aţi avut o întâlnire? Gheorghe Piperea: Am avut o întâlnire oficială în legătură cu o chestiune de insolvență. În cursul discuţiei, care a durat cca 20 de… Citește mai multGheorghe Piperea: Eu militez pentru libertate şi echitate în economie şi în societate

Un bun început pentru respectarea hotărârii-pilot în cauza Rezmiveș și alții împotriva României – adoptarea Legii nr. 169/2017 privind modificarea și completarea Legii nr. 254/2013

1. Scurte precizări privind scopul și fundamentarea propunerilor de modificare. Introducere. Vineri, 14 iulie 2017, Președintele a promulgat Legea nr. 169/2017 privind modificarea și completarea Legii nr. 254/203. În data de 25 aprilie 2017, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunţat o hotărâre-pilot în cauza Rezmiveş şi alţii împotriva României[1]. Prin această hotărâre, Curtea a reiterat existenţa unor probleme structurale în ceea ce priveşte suprapopularea locurilor de detenție din România și, deși a confirmat anumite progrese, a recomandat măsuri suplimentare din… Citește mai multUn bun început pentru respectarea hotărârii-pilot în cauza Rezmiveș și alții împotriva României – adoptarea Legii nr. 169/2017 privind modificarea și completarea Legii nr. 254/2013

Necesitatea excluderii funcționarului public asimilat, prevăzut de art. 175 alin. (2) C. pen., din sfera subiectului activ al infracțiunii de conflict de interese prevăzută de art. 301 C. pen.

Incriminarea conflictului de interese, prin introducerea în anul 2006 în vechiul Cod penal a art. 2531, a reprezentat o transpunere în legislația internă a recomandărilor formulate în dispozițiile art. 8 din Convenția Organizației Națiunilor Unite împotriva corupției din 2001, ratificată de România prin Legea nr. 365/2004. La redactarea Codului penal din 2009 s-a decis păstrarea conținutului inițial al infracțiunii, fără modificări substanțiale, deoarece doctrina și jurisprudența, din perioada în care textul fusese în vigoare, nu au semnalat deficiențe majore în… Citește mai multNecesitatea excluderii funcționarului public asimilat, prevăzut de art. 175 alin. (2) C. pen., din sfera subiectului activ al infracțiunii de conflict de interese prevăzută de art. 301 C. pen.

Despre efectele constatării caracterului abuziv al unor clauze contractuale

1. În prezentul studiu ne propunem să analizăm Decizia nr. 76/2017 pronunțată la data de 25 ianuarie 2017, în recurs, de Înalta Curte de Casație și Justiție, motivația fiind aceea de a nu lăsa să se propage la instanțele de drept comun o interpretare greșită a deciziei ÎCCJ. În susținerea recursului său, recurentul-reclamant a arătat că, în cadrul judecății în apel, instanța, deși a constatat caracterul abuziv al clauzelor prevăzute la art. 5.2 și 5.3 din contractul de credit, nu… Citește mai multDespre efectele constatării caracterului abuziv al unor clauze contractuale