Proximitatea nimicului

Valentin Constantin

Pe frontispiciile clădirilor publice care adăpostesc tribunale sau facultăți de drept suntem obișnuiți să găsim propoziții în latină, mai lungi sau mai scurte. Ele reprezintă fie convingeri condensate ale populației judiciare, fie asigurări în avans pentru justițiabili (despre imparțialitate, independență, egalitate ș.a.). Li se asociază uneori, faute de mieux, o imagine a doamnei cu balanța, o doamnă legată la ochi ca într-un joc al copilăriei. Poți citi Jus ex injuria non oritur (Dreptul nu se naște din ilicit) sau Judicium… Citește mai multProximitatea nimicului

Între rețea și singularitate – unele implicații pentru societate și geopolitică

1. Cum apare o singularitate Cunoscutul specialist în neuroștiințe, David Eagleman, a fost întrebat la un moment dat dacă este posibil ca o rețea de calculatoare să dezvolte o conștiință proprie de genul prezentat în filmul Matrix. Acesta a răspuns, în esență, că nu se poate exclude o astfel de posibilitate pentru că nici neuronii unui om, luați separat, nu par să aibă ceva deosebit în acest sens, dar este clar că oamenii au conștiință și că nu se poate… Citește mai multÎntre rețea și singularitate – unele implicații pentru societate și geopolitică

Zidul… viu al dreptății (II)

Motto: ”Famam multi curant pauci conscienciam”* S-au petrecut și în viața mea, ca și a tuturor de altfel, lucruri și întâlniri profetice. Astfel, am fost marcat de câțiva oameni de excepțională valoare și care mi-au fost modele de nedepășit, am nimerit paginile cărților mari ale lumii și le-am asumat de-a lungul vieții, am prieteni a căror prezență și ale căror provocări îmi țin spiritul viu și memoria activă. Cu alte cuvinte, sunt o persoană care ar trebui să se considere… Citește mai mult<strong>Zidul</strong>… viu al dreptății (II)

Reîntoarcere la drept: despre dreptatea pierdută a Europei

Filozoful francez al dreptului Alain Renaut spunea într-o carte apărută în anii ’90 că, după căderea comunismului, apare o mare oportunitate pentru Europa, atît în Vest, cît şi în Est, să se întoarcă la drept. El se referea la atacurile care au existat asupra statului de drept în Europa de Est din partea regimurilor comuniste, dar se referea în acelaşi timp şi la atacurile care au existat asupra statului de drept şi drepturilor omului în Europa de Vest, în special… Citește mai multReîntoarcere la drept: despre dreptatea pierdută a Europei

Din Galeria marilor noștri profesori juriști: Academicianul Vasile STĂNESCU (04.02.1925-12.03.2019) – un ”voevod al științelor juridice, economice și nu numai”. SPLENDIDĂ LECȚIE DE VIAȚĂ ȘI DE ADEVĂR

1. Academicianul prof. univ. Vasile Stănescu, membru de onoare al Academiei Române, din 1999 și membru titular fondator al Academiei Oamenilor de Știință, este autorul unor concepte economice și juridice noi, precum ECODREPTUL, fiind, o personalitate marcantă în domeniile: dreptul afacerilor, dreptul și mecanismul economic, dreptul comercial, teoria patrimoniului, știința globalizării, bazele dreptului civil și altele. Activitatea sa științifică s-a materializat în cele peste 30 de volume și cursuri, numeroase articole și studii, în țară și străinătate, prin cercetările sale multidisciplinare… Citește mai multDin Galeria marilor noștri profesori juriști: Academicianul Vasile STĂNESCU (04.02.1925-12.03.2019) – un ”voevod al științelor juridice, economice și nu numai”. SPLENDIDĂ LECȚIE DE VIAȚĂ ȘI DE ADEVĂR

Rațiuni care impun reforma Codului civil (III)

« Partea a II-a Motto: „Cine pornește de la certitudini, va ajunge la îndoieli, dar dacă va porni de la îndoieli, va ajunge la certitudini”. (Sir Francis Bacon) I. Formarea contractului Art. 1182. Încheierea contractului. (1) Contractul se încheie prin negocierea lui de către părţi sau prin acceptarea fără rezerve a unei oferte de a contracta. (2) Este suficient ca părţile să se pună de acord asupra elementelor esenţiale ale contractului, chiar dacă lasă unele elemente secundare spre a fi convenite… Citește mai multRațiuni care impun reforma Codului civil (III)

IN MEMORIAM: Prof. Rudolf BERNHARDT (29.04.1925-01.12.2021) – vicepreședintele și președintele Curții Europene a Drepturilor Omului (1992-1998), a trecut în neființă miercuri, 1 decembrie 2021, la Heidelberg – Germania

Prof. Rudolf BERNHARDT a fost directorul prestigiosului Institut ”Max-Planck” de drept public străin și de drept internațional de la Heidelberg, din anul 1970, Decan al Facultății de drept din Frankfurt, președintele Societății germane de drept internațional și judecător la CEDO în numele Germaniei, din anul 1981 până la 31 octombrie 1998 (17 ani). L-am cunoscut în septembrie 1996, când am început exercitarea primului mandat de judecător la CEDO în numele României, iar Domnia sa ocupa funcția de vicepreședinte al Curții… Citește mai mult<em>IN MEMORIAM</em>: Prof. Rudolf BERNHARDT (29.04.1925-01.12.2021) – vicepreședintele și președintele Curții Europene a Drepturilor Omului (1992-1998), a trecut în neființă miercuri, 1 decembrie 2021, la Heidelberg – Germania

Procesul adoptării Constituției din 1991 – o veritabilă școală a constituționalismului românesc

1. Contextul istoric Împlinirea celor 30 de ani de la adoptarea Constituției României din 1991 ne prilejuiește rememorarea acelor momente și împrejurări istorice excepționale ale Revoluției române victorioase din 1989, care au declanșat procesul democratizării țării în toate componentele vieții social-politice. Anul 2021 reprezintă o aniversare specială a Constituției și a democrației constituționale, care ne permite să reliefăm importanța și impactul unor transformări din temelii ale statului și societății românești. Este de la sine înțeles că, în cuprinsul unui comentariu… Citește mai multProcesul adoptării Constituției din 1991 – o veritabilă școală a constituționalismului românesc

Constituția României la trei decenii de la adoptare, în fața provocărilor prezentului

La 8 decembrie 2021 se împlinesc 30 de ani de la aprobarea prin referendum și intrarea în vigoare a actualei constituții a țării. Un act deopotrivă politic și juridic fundamental, care a stabilit bazele statului de drept și ale democrației constituționale, cadru normativ-instituțional de revenire la democrație și înscriere a statului român pe orbita valorilor și devenirii de tip occidental. Unul care și-a dovedit trăinicia și consistența opțiunilor astfel exprimate, din moment ce, cu revizuirea din 2003 guvernează neîntrerupt de… Citește mai multConstituția României la trei decenii de la adoptare, în fața provocărilor prezentului

Piua! Suspendarea judiciară în contenciosul administrativ. Aspecte practice

I. INTRODUCERE 1. Suspendarea judiciară a executării unui act administrativ a fost recunoscută drept instituție de bază a contenciosului administrativ, reglementată pentru acele situații în care pentru petent există interesul de a se pune la adăpost de efectele vătămătoare, ireparabile[1] ale unui act al autorității publice, al cărui destinatar este, până la pronunțarea unei soluții definitive de anulare a actului vizat[2]. 2. Reglementarea actuală, prevăzută în art. 14 și art. 15 ale Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 (denumită în continuare… Citește mai multPiua! Suspendarea judiciară în contenciosul administrativ. Aspecte practice