Decadență politică și știință juridică – sau despre nevoia de trezire la realitate

„Reflecţia politică este rodul decadenţei politice, în vreme ce ştiinţa dreptului este întotdeauna un produs al apogeurilor politice”. Această constatare a lui Carl Schmitt poate fi verificată cu uşurinţă de-a lungul istoriei, de la suprapunerea aşa-numitei epoci clasice a dreptului roman şi a perioadei de maximă expansiune a Imperiului, trecând prin hegemonia continentală a Franţei şi apoi a Germaniei, în peisajul juridic european al secolelor XVIII-XIX, până la dominaţia contemporană globală a dreptului anglo-saxon de factură preponderent nord-americană. Şi la… Citește mai multDecadență politică și știință juridică – sau despre nevoia de trezire la realitate

Controversata LIBERTAS EST NATURALIS FACULTAS a lui Florentinus în hermeneutica dreptului organic

[1] [2] Motto: Age, libertate Decembri utere! * PRIMUM DIVIDAM Vom porni, în consideraţiunile noastre, de la analiza textului juridic definitoriu pentru libertate, aşa cum a fost el conceput de jurisprudentul Florentinus. Este un text care a declanşat numeroase controverse în literatura romanistă şi continuă să incite spiritele datorită aparentului curaj civic exprimat prin frusta teză filosofică pe care o conţine (Libertas est naturalis facultas…). Mulţi gânditori nu o asimilează definiţiei juridice a libertăţii decât ca rod al interpolaţiunilor compilatorilor justinieni.[3]… Citește mai multControversata <strong><i>LIBERTAS</i></strong> EST <strong><i>NATURALIS FACULTAS</i></strong> a lui Florentinus în hermeneutica dreptului organic

Câteva reflecţii cu privire la “constantele” dreptului în general, cu aplicaţii speciale în materia amnistiei şi graţierii, în raport cu legislaţia naţională şi cu prevederile constituţionale ale ţărilor din Uniunea Europeană

I. Precizări preliminare Vacanţa de Crăciun (încă noi nu am ajuns să renunţăm la folosirea acestui cuvânt pentru desemnarea unei sărbători deosebite) ne-a prilejuit, cel puţin nouă, celor care din motive obiective suntem mai sedentari, posibilitatea de a reflecta asupra unor probleme juridice care ne-au fost supuse atenţiei în ultima vreme. Am scris şi publicat deja câteva pagini în legătură cu declararea ca neconstituţională a prevederilor art. 666 NCPC, o problemă mai aproape de noi şi de preocuparea de o… Citește mai multCâteva reflecţii cu privire la “constantele” dreptului în general, cu aplicaţii speciale în materia amnistiei şi graţierii, în raport cu legislaţia naţională şi cu prevederile constituţionale ale ţărilor din Uniunea Europeană

Admisibilitatea recursului împotriva hotărârilor de respingere a acţiunii în anularea hotărârii arbitrale

Autori: prof. univ. dr. Viorel Mihai CIOBANU, dr. Cosmin VASILE Notă critică la o decizie pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secția a II-a, civilă Decizia criticată Prin decizia nr. 1780, pronunţată în ședinţă publică, în data de 25 iunie 2015, în dosarul nr. 303/35/2014, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (în continuare „ICCJ”) a respins ca inadmisibil recursul declarat de recurenta SC Compania de Apă Oradea SA împotriva sentinţei nr. 2/C/2014 – P.I. din 19 noiembrie 2014… Citește mai multAdmisibilitatea recursului împotriva hotărârilor de respingere a acţiunii în anularea hotărârii arbitrale

O întrebare retorică: cine răspunde în cazul declarării ca neconstituţională a unei dispoziţii legale modificată cu încălcarea unei decizii a Curţii Constituţionale

La sfârşitul anului 2015, Curtea Constituţională a României a declarat neconstituţionale unele dispoziţii din Noul Cod de procedură civilă, cum ar fi sintagma „sau că recursul este vădit nefondat” din cuprinsul art. 493 alin. (5) ori sintagma „pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul” din art. 509 alin. (1) raportat la motivul 11 de revizuire ori, în sfârşit, prevederile art. 666, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 138/2014, şi care stabileau competenţa de încuviinţare a executării silite în… Citește mai multO întrebare retorică: cine răspunde în cazul declarării ca neconstituţională a unei dispoziţii legale modificată cu încălcarea unei decizii a Curţii Constituţionale

Valeriu Stoica: Spațiul juridic în care trăim este măsura libertății noastre

Andrei Săvescu: Stimate domnule Profesor, bună seara! Valeriu Stoica: Bună seara! Andrei Săvescu: Mă bucur să vă revăd, și nu numai că mă bucur, sunt și onorat că sunt în seara aceasta frumoasă de iarnă la dumneavoastră, sunt onorat și că îmi acordați răgaz din timpul dumneavoastră, fiindcă este cea mai rigidă resursă – timpul, nu-i așa? Și vă mulțumesc pentru că v-ați răpit din timpul dumneavoastră să stați de vorbă cu mine pentru comunitatea JURIDICE.ro, deși v-am prevenit că… Citește mai multValeriu Stoica: Spațiul juridic în care trăim este măsura libertății noastre

Profesorul Viorel Mihai Ciobanu la 65 de ani

„Cunoaşterea e mândră cu câte-a învăţat Înţelepciunea ştie câte mai sunt de-aflat” [William Cooper (1731 – 1800)] Andrei Săvescu: Vă mulţumim, domnule Profesor, pentru că aţi acceptat să acordaţi un interviu pentru utilizatorii JURIDICE.ro chiar la aniversarea dumneavoastră. Viorel Mihai Ciobanu: Eu vă mulţumesc pentru că v-aţi amintit de acest moment. Într-adevăr, m-am născut la Huedin, judeţul Cluj, la 10 decembrie 1950, deci împlinesc 65 de ani. Nu ştiu dacă este vorba de destin dar literalmente m-am născut în curtea… Citește mai multProfesorul Viorel Mihai Ciobanu la 65 de ani

La cécité d’Argus. Comment lire la leçon de la non-reformée juridiction européenne à 100 yeux?

Motto: Justitia suum cuique tribuit Nous appelons ”architecture judiciaire” le plan d’ensemble et de détail d’une structure institutionnelle au sein d’une société donnée. L’architecture judiciaire est une sous-espèce de ”l’architecture constitutionnelle”[1], bien sûr, dans ce cas, européenne, de type fédéral[2]. Ses ”architectes” ont été et continuent de l’être les juges, les sages juges, les illustres inconnus et les voix discrètes du destin européen de Luxembourg. La façon dont a été imaginée l’architecture judiciaire détermine des rôles, des tendances et des… Citește mai multLa cécité d’Argus. Comment lire la leçon de la non-reformée juridiction européenne à 100 yeux?

Andrei Rădulescu în cultura juridică românească

La 28 noiembrie 2015, se împlinesc 135 de ani de la naşterea (în comuna Chiojdeanca, judeţul Prahova) profesorului universitar (mai întâi, ca suplinitor, la Catedra de istorie a dreptului românesc a Facultăţii de Drept din Bucureşti, între 1915 şi 1919, şi apoi la Catedra de drept a Academiei Comerciale din Bucureşti), magistratului (numit, în 1907, ca supleant la Tribunalul Argeș, a parcurs toate treptele carierei în magistratură, până la prima demnitate în justiţia ţării, respectiv cea de Prim-Preşedinte al Înaltei… Citește mai multAndrei Rădulescu în cultura juridică românească

Dreptul natural – zidul crenelat al conştiinţei civice a lui Corneliu Coposu

Motto: Bona causa nullum judicem verebitur Motto: Justitia rectum utili praeponere suadet (”Dreptatea ne îndeamnă să punem mai presus de util ceea ce este drept”)[1]  N-am scris de multe ori despre eroi. De fiecare dată mi se pare a fi o grea încercare pentru mine. De această dată, o fac în speranţa că, tratând doar o parte din multiplele faţete ale personalităţii lui Corneliu Coposu, voi evita spiritul pur apologetic, encomiastic, dar şi vacuitatea mesajului. Nouă, românilor, ne sunt binecunoscute… Citește mai multDreptul natural – zidul crenelat al conştiinţei civice a lui Corneliu Coposu