WOMEN IN LAW. Lamya-Diana Hărătău: Noi suntem propriul nostru model
11 noiembrie 2022 | Alina MATEI
Alina Matei
Lamya-Diana Hărătău
Alina Matei: Mulțumesc, stimată doamnă avocat profesor Lamya-Diana Hărătău, HĂRĂTĂU & ASOCIAȚII, pentru timpul acordat cititorilor JURIDICE.ro. WOMEN IN LAW este despre femei, despre ceea ce fac ele în viața profesională și nu numai. O să vă rog să ne spuneți ce vă definește pe dumneavoastră ca profesionist?
Lamya-Diana Hărătău: Mulțumesc și eu pentru invitația adresată!
Ceea ce mă definește ca profesionist în primul rând cred ca este empatia față de orice persoană pe care societatea noastră ar alege să o apărăm, indiferent de calitatea acestuia, inculpat sau persoană vătămată.
Din acest sentiment de empatie consider că decurg și celelalte calități pe care un profesionist ar trebui să le aibă, și anume, rigurozitate, conștiinciozitate, disponibilitate de a acorda timpul necesar rezolvării fiecărui caz, respect față de profesie, dorința de evoluție și de dezvoltare profesională permanentă. Dacă toate acestea decurg firesc, atunci cu siguranță lucrurile nu se pot îndrepta decât în direcția dorită.
Alina Matei: Din experiența dumneavoastră, implicarea femeilor, indiferent de profesia juridică aleasă, este limitată/nelimitată?
Lamya-Diana Hărătău: Este o întrebare grea deoarece orice răspuns aș oferi ar fi controversat.
Cred că din perspectiva alegerii și admiterii în oricare dintre profesiile juridice implicarea femeilor este nelimitată.
Însă, din perspectiva domeniului în care efectiv o femeie își dorește să activeze, la un moment dat implicarea lor este oarecum limitată. Sigur că trăim într-o epocă în care tot mai multe femei aleg să își fundamenteze mai întâi o carieră de ”succes” (depinde cum interpretează fiecare acest succes) și abia apoi să își întemeieze o familie. Nu este deloc un lucru rău, ci dimpotrivă, însă întemeierea unei familii reprezintă o limitare într-un sens sau altul. Pe lângă această ”limitare” (mai degrabă îngreunare i-aș spune eu) eu apreciez că femeilor le este mai dificil să fie observate sau ”luate în serios” total așa cum se întâmplă cu bărbații profesioniști să spunem din cauza faptului că societatea din România este încă una condusă/coordonată de preponderent de bărbați.
Este ușor de observat urmărind statisticile cu numărul femeilor prezente în orice domeniu.
Aș vrea totuși să adaug faptul că depinde tot de femei ca implicarea lor în orice profesie juridică să fie nelimitată. Pentru obținerea acestui rezultat femeile profesionist trebuie să își mențină integritate, poate chiar să muncească sau să studieze dublu față de un bărbat, să fie permanent în contact cu ”știința de carte” cum îi spun eu, și să își dorească depășirea oricărei limite voluntar impuse sau involuntar.
Femeile dispun de o mare calitate, și anume aceea că se pot împărți în mai multe locuri, activități sau atribuții, spre deosebire de bărbați. Dacă toate am fi conștiente de aceste lucruri poate că am reuși să schimbăm măcar puțin mentalitatea societății în care activăm, dar nu doar declarativ. Căci declarativ sigur că nu există limitări.
Alina Matei: Trecerea femeii juriste de la rolul de soție/iubită/mamă la cel de profesionist al dreptului ce filtre ar trebui să parcurgă, pentru ca niciunul dintre cele două ”roluri” să nu fie afectat de prejudicii majore?
Lamya-Diana Hărătău: Este foarte grea această trecere din punctul meu de vedere. Personal am o mare capacitate de a mă detașa în sala de judecată, spre exemplu.
Poate că pare lipsă de modestie, dar fiecare dintre noi trebuie să fim conștienți de calitățile noastre validându-ne noi mai întâi. În sala de judecată, la pupitru, sunt 100% pentru clientul pe care îl reprezint și toate aspectele personale dispar, chiar dacă ar fi vorba chiar despre copii. Sigur că odată ce știu că mi-am încheiat rolul de avocat, redevin și soție/mamă. Niciodată nu am dat de înțeles în exercitarea efectivă a profesiei mele că poate uneori aveam și eu o problemă personală.
Cu toate acestea, am un defect major. Uneori mă împovărez și în mediul familial cu situațiile clienților noștri și fără să vreau sau să îmi doresc, nu mă pot detașa complet așa cum fac în sala de judecată. Cred că această lipsă de detașare pe care nu o pot gestiona în viața de familie atât de bine se datorează/este cauzată tot de sentimentul de empatie. Deoarece am învățat că lucrul cel mai greu este acela să faci bine cuiva. Și societatea noastră de avocați Hărătău & Asociații își dorește acest lucru să îl realizeze pentru clienții săi. Cu toate acestea, trebuie să adaug că am grijă ca prejudiciile pe care le creez uneori în familie prin această atitudine involuntară pe care o am, să nu fie majore și să poată fi reparate. Nu pierd niciodată acest control pornind de la faptul că primul pas în procesul de reparare este acela al conștientizării.
Alina Matei: Mediul juridic oferă femeilor oportunitatea de a fi ceea ce vor ele să fie?
Lamya-Diana Hărătău: Urmărind generațiile mai tinere de femei, din perspectiva și a carierei didactice în care activez de mulți ani, am observat că femeile nu prea mai știu exact ceea ce vor ele să devină și din acest motiv pierd oportunități. Opinez că mediul juridic este foarte ofertant doar că și noi femeile trebuie să știm ce vrem.
Alina Matei: Din toate punctele de vedere, nu cunosc să fi fost vreo perioadă mai favorabilă dezvoltării femeilor ca cea în care trăim. Orice drept, ca orice prejudecată este doar cu urmări. Ce rol pot avea femeile juriste în a înțelege că fiecare este responsabil de alegerile lui (profesionale, personale)?
Lamya-Diana Hărătău: Cred că rolul femeilor în a înțelege că fiecare este responsabil de alegerile lui (profesionale, personale) pornește tocmai de la a ști ce vor. Dacă știi ce vrei cred că știi si cum să îți stabilești și apoi să îți organizezi prioritățile. Nu ține de nimeni acest rol, nici de societate, nici de mentalitatea societății, nici de bărbații din profesie, ci doar de noi, femeile.
Alina Matei: Ați avut un model feminin care v-a inspirat de-a lungul timpului?
Lamya-Diana Hărătău: Este o întrebare delicată. Sigur că principalul model feminin pe care l-am avut de-a lungul timpului a fost mama, pentru că la ea am văzut ce înseamnă să faci numai bine. Or, mama a făcut numai bine în toată viața ei.
Totuși nu pot să nu recunosc două aspecte. În primul rând, noi suntem propriul nostru model. Nu cred că putem să luăm ca model în această profesie pe cineva anume. Fiecare dintre noi suntem unici, cu personalitatea noastră, cu trecutul nostru, cu traumele, frustrările sau realizările noastre, cu ambițiile noastre. Noi trebuie să ne cream propriul model fără a privi la ceilalți deoarece motivațiile sunt atât de diferite de la un individ la altul. Nu ne putem identifica obiectivele noastre din perspectiva obiectivelor atinse de un anume model. Este imposibil. Noi ne trăim propriile vieți cu experiențele noastre specifice.
În al doilea rând, pentru a ne crea un model care să ne inspire trebuie să căutăm în noi ce ne dorim și ce anume ne determină să ne dorim o anumită profesie/specializare.
Eu, de exemplu, știu foarte bine de ce mi-am dorit să activez doar în domeniul dreptului penal, însă am conștientizat acest lucru de puțin timp. Tocmai pentru că, cunoașterea de sine este mult mai grea decât cunoașterea celorlalți pe care ni-i alegem drept modele.
Alina Matei: Am trăit în epoca Pandemiei și a tulpinilor de COVID-19. Cum a fost această perioadă pentru dumneavoastră, din punct de vedere personal și profesional?
Lamya-Diana Hărătău: Din punct de vedere profesional, m-am detașat în stilul caracteristic și, alături de colegii mei din societate, am oferit ajutor clienților noștri chiar și celor care se aflau în executarea unor măsuri preventive privative de libertate în perioada pandemiei și preponderent pe toata durata stării de urgență. Nu am lăsat ca această perioadă grea să ne afecteze profesia și nicidecum modul în care noi ne-o exercitam oricum, și anume la cel mai înalt grad de profesionalism.
Această perioadă a fost foarte grea totuși personal pentru că am avut, recunosc, teama pentru cei apropiați mie, însă am realizat că teama ne-o creăm noi înșine și nu poți fugi la nesfârșit de ceea ce toți trebuie să experimentăm într-un fel sau altul.
Cred că marea temere a unei mame este aceea ca nu cumva cei pe care îi iubește deopotrivă la fel să pățească ceva. O femeie este și profesionist, dar și mamă, soție/iubită, soră, fiică, nepoată și, fiind atâtea roluri de îndeplinit în viața noastră, nu cred că există vreo persoană care să nu fi resimțit teamă la un moment dat, chiar dacă aceasta nu a fost verbalizată celorlalți, ci dimpotrivă.
Încă se mai consideră că teama este o slăbiciune. În opinia mea, teama poate deveni un atu.
Alina Matei: Un mesaj, vă rog, pentru toate doamnele din lumea juridică.
Lamya-Diana Hărătău: Tuturor Doamnelor din lumea juridică le doresc mult succes în recunoașterea calităților pe care, cu siguranță, toate le avem, și bineînțeles în profesiile pe care și le-au ales să le exercite!
Alina Matei: Mulțumesc pentru că ați stat de vorbă cu mine!
Lamya-Diana Hărătău: Vă mulțumesc și eu pentru onoarea de a fi invitată să răspund acestor întrebări.
Alina Matei: De asemenea, mulțumiri speciale celor care au făcut posibil acest minunat proiect, adică partenerilor JURIDICE.ro: BCR, certSIGN, CSALB, OMV Petrom.
